România nu mai are bancă de piele. Explicațiile ministrului Sănătății
La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele, vitală pentru marii arși. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a explicat la Digi24 cum s-a ajuns la această situație, deși în 2014 se făcuseră planuri pentru crearea a patru bănci de piele.
„În urmă cu doi ani de zile, banca de piele de la spitalul Grigore Alexandrescu a primit un plan de conformare, având în vedere că era mai mult o improvizație. O recunosc chiar specialiștii care lucrează colo. În doi ani nu s-a întâmplat nimic, astfel încât acestei bănci i-a fost suspendată activitatea. Iar procedeele, patologiile care necesitau prezența grefei de piele se face cu piele artificială, se fac în continuare cu piele artificială sau grefă pe loc”, a spus Sorina Pintea.
Ea a amintit că, în 2014, guvernul a adoptat o hotărâre de Guvern prin care propunea înființarea a patru bănci de piele în România, dar când a preluat funcția de ministru, în 2018, a constatat că una singură poate fi construită, în București. Celelalte trei ar fi trebuit să se construiască la Iași, Timișoara și Târgu Mureș.
Ministrul spune că băncile de piele nu au putut fi făcute din motive tehnice: Adică teren, autoritățile locale trebiau să pună la dispoziție niște lucruri pe care nu le-au făcut până în acest moment. Suntem destul de înaintați cu documentele băncii de piele din București. Pentru celelalte trei avem încă câteva impedimente pe care trebuie să le rezolvăm”.
Precizările ministrului vin după ce Digi24 a relatat că singura bancă de piele din România a fost închisă în urmă cu opt luni, dar informația a fost păstrată secretă.
Pentru suspendarea activităţii bănci de piele din România, autorităţile au invocat faptul că nu avea infrastructură şi nici resursele umane sau financiare suficiente pentru bună desfăşurare a activităţii.
Banca de piele era situată chiar lângă sala de operaţie a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, acolo unde erau trataţi pacienţii care ajungeau cu arsuri. Ţesuturile, după ce erau prelevate de la pacienţi aflaţi în moarte clinică, erau criogenate la -80 de grade şi conservate în recipiente speciale.
Este aceaşi bancă de piele care la momentul Colectiv a avut un rol important în tratarea victimelor. Atunci, în rezervele ei existau 7.000 de centimetri pătraţi de piele, suficienţi pentru cei 137 de răniţi internaţi.
Oficial există un substitut artificial, dar care nu este acceptat atât de uşor de organism ca pielea naturală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
