Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit în fiecare an la 23 aprilie, este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din calendarul ortodox. I se spune și Purtătorul de biruință, ziua fiind marcată, potrivit tradiţiei populare, prin împodobirea caselor cu crengi verzi care simbolizează renaşterea naturii.
Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Moldovei și al Armatei Române.
Cum anul acesta sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe cade într-o zi de vineri, în Postul Paștelui, Biserica Ortodoxă Română recomandă preoților să facă slujba de pomenire după Învierea Domnului.
Cine poartă numele Sfântului Gheorghe
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, peste 710.000 de bărbaţi şi aproape 380.000 de femei poartă numele Gheorghe sau derivate ale acestuia, relatează Agerpres.
Astfel, cei mai mulţi bărbaţi poartă numele Gheorghe - 450.567, apoi George - 157.417.
De asemenea, la bărbaţi mai sunt întâlnite numele Georgian - 28.524, Gheorghiţă - 22.008, Georgel - 12.679, Gigi - 8.916, Gigel - 6.089, Georgică - 5.392, Gică - 5.107, Ghiţă - 4.386, Ghiorghe - 3.893, Giorgian - 1.798, Ghiorghiţă - 1.708 sau Ghiorghi - 1.222.
La prenume feminine, cele mai multe sunt Georgiana - 152.987, apoi Georgeta - 122.014.
Româncele mai au şi prenumele Gheorghiţa - 27.029, Gina - 21.402, Gherghina - 17.039, Geta - 14.735, Giorgiana - 10.285, Gica - 6.181, Ghiorghiţa - 1.754 sau Georgica - 1.545.
De ce Sfântul Gheorghe apare în icoane călare pe un cal străpungând cu sulița un balaur
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinţi creştini în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. Ajunge în slujba împăratului ca militar şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor începute în anul 303.
Îşi mărturiseşte credinţa în Hristos şi este întemniţat din cauza acestor convingeri religioase. În încercarea de a fi forţat să renunţe la credinţa creştină, este torturat şi ucis prin decapitare la 23 aprilie. Această zi rămâne ziua sa de pomenire.
În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur.
Reprezentarea sfântului biruitor simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
În cele mai multe icoane, Sf. Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca un conducător militar ţinând o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă. Nu întâmplător el a fost ales drept ocrotitor al Armatei Române.
În unele icoane Sf. Gheorghe apare însoţit de alţi doi sfinţi militari, Theodor-Tiron şi Dimitrie.
Credinţe şi superstiţii în ziua de Sfântul Gheorghe
Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante ce marchează renaşterea naturii. Plantele folosite variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean.
În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun.
În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele, spune analist-etnolog Ania Moldoveanu.
De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an.
Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu şi fân, potrivit credinţei populare.
Editor : Luana Pavaluca
