30% din bijuteriile din aur sau argint vândute fără acte la târguri sunt falsuri

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Românii cumpără fără să ştie, din târguri, bijuterii cu pietre preţioase false. Pentru că sunt convinşi că produsele sunt din aur şi argint, iar pietrele sunt preţioase, dau şi de zece ori mai mult pe acestea. 

„Vă dau câteva exemple cu produse despre care se zice că sunt de 18 karate şi sunt de fapt de nouă karate, metalul pur amestecat cu plumb, pietre preţioase de calitate inferioară şi prezentate de calitate, cu certificate”, a spus Marius Iancu, reprezentantul unui magazin de bijuterii. 

Produsele care respectă legislaţia pot fi însă deosebite cu uşurinţă. 

„Pe interiorul şinei inelului trebuie să aibă marcajul pentru titlul aurului în cazul acestui inel din aur alb de 18 karate şi marcajul pentru garanţie proprie a casei de bijuterii”, a explicat Marius Iancu, reprezentantul unui magazin de bijuterii.

O verighetă de aur are trecută pe interior doar două iniţiale - MS. Astfel, nu ştim nici câte karate are, nici dacă este întradevăr din aur. Mai mult, în cazul bijuteriilor cu rubine sau smaralde de exemplu, clienţii trebuie să ceară şI detalii despre pietrele folosite la confecţionarea acestora. 

„Pe certificatul de garanţie trebuie mentionat, pe lângă tipul de karate şi gramajul, şi cel de pietre. De exemplu, pentru diamante cei patru 'c' ai diamantelor”, a adăugat Marius Iancu. 

În 2013, din cele 8 kilograme de bijuterii controlate de inspectorii pentru protecţia consumatorilor, în valoare de 12,6 milioane de lei, au fost găsite probleme în cazul a 150 de grame.