ANALIZĂ Business Club | Dincolo de calculele pentru Legea pensiilor

Data actualizării: Data publicării:
pensionari agerpres_7580528
Foto: Agerpres

Legea pensiilor este gata, dar mai durează. Ministerul Muncii lucrează cu trei variante de calcul pe Legea Pensiilor. Proiectul ar fi gata din octombrie şi acum dincolo de calcule s-ar lucra la legislaţia conexă, ca să fie totul armonios.

Lia Olguţa Vasilescu nu se aventurează să dea un termen până la care proiectul de normativ ar putea fi trimis în Parlament. Spune că se vor respecta promisiunile din programul de guvernare, iar punctul de pensie va creşte la 1.100 de lei de la 1 iulie şi va ajunge la 1.775 de lei în 2020.

Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii: „Simulări pe 3 formule de calcul, ca să vedem până la urmă care este cea mai avantajoasă. Nu ne gândim să facem de asemenea manieră să nu fie creşteri de pensii substanţiale, ci ne gândim chiar cum este cea mai bună formulă să luăm maximul din cât poate să dea statul român. Noi am făcut până acum simulări pe câteva mii de pensii şi continuăm ca să nu avem niciun fel de surprize”.

Comentariu Business Club:

E întrebarea de zece puncte cât poate statul român să dea. Acum punctul de pensie este de 1.000 de lei, crescut substanţial, cu 9% la jumătate anului trecut. Dacă luăm acele promisiuni de creştere a punctului cu 77,5%, deja ne putem face o idee, ochiometric, despre efortul bugetar.

Ar fi o creştere spectaculoasă în doi ani. În prezent, pensiile consumă în jur de 5 miliarde de lei pe lună. În următorii ani, pe baza acelor promisiuni, suma va creşte exponenţial. Totalul anual va depăşi suta de miliarde de lei.

Dacă ar fi să facem câteva estimări, pe baza prognozelor oficiale ale comisiei de specialitate, ar ieşi că va fi greu de suportat o factură. Pentru 2020, când se anunţă un punct de pensie de 1775 de lei, salariul mediu brut ar urma să ajungă la 4841 de lei. Şi 25% e contribuţia. Pentru a acoperi pensiile, păstrând însă acelaşi nivel al subvenţiilor de la bugetul de stat către pensii, de 12% din total, ar reieşi că în 2020 ar trebui să avem aproape 6,5 milioane de angajaţi care să contribuie pentru a acoperi creşterile de pensii. Chiar şi prognoza oficială dă 5,5 milioane de angajaţi în 2020. Ministerul anunţă că se mai fac încă calcule ... şi poate ar fi bine ca ele să fie făcute pe scenarii moderate. Pentru că se vede că nici pe cele optimiste nu există acoperire.

Dacă se va ajunge la creşteri aşa mari, în 2020 România se va duce cu sistemul public de pensii la 10% din produsul intern brut. Anul trecut a fost la 6,75%.

Salariile bugetarilor se duc şi ele către 9% din PIB. Dobânzile sunt peste 1% din PIB şi în creştere puternică. Statul are un buget de 30-31% din PIB, însă 20% sunt bani antamaţi pe astfel de cheltuieli care nu mai pot fi reduse. Plaja pentru altele se îngustează enorm. Şi toate cheltuielile acestea s-au angajat având la baza doar un scenariu optimist de evoluţie a economiei. Dacă apare deranjul, chiar şi unul mic, nu mai iese măsurătoarea. Şi să ne aduceam aminte că în 2010, când bugetul nu mai avea bani şi nu s-au putut tăia pensiile, am avut o creştere a TVA de cinci puncte procentuale, de la 19 la 24%.

Aceasta creştere până la 1775 de lei a punctului de pensii în doar doi ani pare a fi masivă, însă mai trebuie să ne gândim şi la cât vor reprezenta ca putere de cumpărare acei bani. Poate fi puternic erodată, chiar dacă e vorba de o categorie socială cu venituri mai mici. Şi chiar poate deveni problematică. Coşul de consum al pensionarilor este dominat de produsele alimentare. Acestea, atunci când vor creşte veniturilor lor vor fi mai mari, fix pe acest segment. Nu sunt puţini, sunt cinci milioane, din 16-17 milioane cât mai suntem prin această ţară, pe statistici neoficiale. Se produce un exces de cerere pe segmentul alimentar. Am văzut deja că alimentele s-au scumpit cel mai mult când a apărut cererea. Se va accentua.

Niciodată nu e bine să avem salturi şi decizii radicale în intervale scurte.

În România, TVA-ul a fost redus cu 15 puncte procentuale la alimente. La doi ani şi jumătate toată acea relaxare fiscală a fost pierdută- preţurile sunt peste cele afişate când TVA-ul era 24%. A fost un simplu exces de cerere. Şi la fel am păţit şi cu cota generală de TVA. Preţurile au revenit peste.

Polonia când a anunţat reducerea TVA a făcut-o cu mult înainte de aplicare, încet şi gradual. Ţara nu are absolut nicio problemă cu inflaţia pe când noi ne-am dus la peste 4%. Când se face hei rup, ceva pocneşte. Şi se pare că lecţia de la tăierea de taxe şi de la umflarea salariilor bugetarilor nu a fost învăţată.

FOTO: Agerpres

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri