Sari la conținut

Analiză: Motivele pentru care unii pensionari vor fi transformați în asistați social

Guvernul face loc cu coatele pentru noua lege a pensiilor. Cei cu stagii de contribuţie mici, de sub un deceniu, nu vor mai fi pensionari ci asistaţi social. Cei care au acum pensia minimă garantată de 520 de lei vor avea 640 de lei de la 1 iulie. Ministrul muncii a prezentat un crâmpei din planul de reformare a sistemului public de pensie şi culmea va produce o reducere statistică a numărului de pensionari. Curăţenie sau din contra dezordine? Urmăriți mai jos o analiză Business Club.

Generic li se spune pensionari, dar de fapt beneficiază de așa numita pensie minimă garantată. Anul trecut, s-a crescut cu 30% pensia minim garantată, de la 400 la 520 de lei, anul acesta avem bugetată o creștere de încă 30% până la suma de 640 de lei. Câte 10% în ceilalți doi ani până în 2020. Vor trebui să beneficieze de o legislație proprie, pentru că nu pot crește la punctul de pensie ca toți ceilalți pensionari, care sigur că vor trebui să aibă pensii mai mari, pentru că au cotizat mai mult”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii.

La o prima vedere pare o veste bună: cei care nu au contribuit nu beneficiază. Dar ar trebui să dăm puțin poleiala la o parte să vedem ce e de fapt. În primul rând, există acest criteriu cantitativ. E nevoie de un stagiu minim de 10 ani. Ce te faci cu omul care a contribuit în 8-9 ani mai mult decât unul care, la un venit mai mic, nu a dat aceeași sumă pentru pensie în trei decenii? Un indice calitativ, contribuție raportată la salariul mediu pe economie e mult mai relevant. Asta era doar un comentariu principial. Nivelul contribuției oricum contează pe lânga perioadă.

Dar, legat de decizia de a scoate din sistemul public de pensii pe cei care au mai puțin decât pensia minimă, să ne gândim la context. În programul de guvernare de la alegeri, o lege a pensiilor era promisă la 1 ianuarie 2018. Nu a venit. În programul de guvernare ajustat al Cabinetului Dăncilă aceeași lege nu are termen.

Ministrul muncii a spus că actul normativ e gata. Însă nu se poate merge mai departe pentru că nu încap. E o problemă de cheltuieli. Nu încap în buget. Și atunci ar trebui să îl degrevezi. Scoți în afară niște cheltuieli.

Sistemul în acest an are această structură: totalul cheltuielilor sociale în România este bugetat la 98,6 miliarde de lei, în creștere de circa 5% față de anul trecut. Un nivel considerat subestimat. Consiliul Fiscal, pe calcule, consideră că de fapt real ar fi cu vreo 4 miliarde mai sus. Dar nu e important în context. Bugetul de pensii prevede cheltuieli de aproape 63 de miliarde de lei. Restul, aproape 39 de miliarde, sunt programe diverse, de la cele de indemnizație a mamelor sau alocații pentru copii până la asistență socială pură, inclusiv cea de încurajarea a nemuncii.

Scoaterea din plată a celor cu pensii mici degreveaza bugetul de pensie de cheltuieli. Deci va fi spațiu de manevra. Și apoi, respectivii pensionari sunt transferați în alte programe. Care vor crește sarcina financiară, însă în altă parte.

Sunt oameni care, deși au contribuit, își perid calitatea de pensionar. Și asta e discriminare. Peste tot în lumea asta, pentru anumite categorii defavorizate, există diverse grade de completare. Sistemul public e construit pe principiul solidarității, din care și acești oameni fac parte. Ei, în ciuda contribuției mai mici, nu vor beneficia de modul în care se mișcă sistemul de pensii. Ar trebui ca, cel puțin pentru bucata aia care ar reprezenta cota lor de pensie, și nu nivelul de completare, să beneficieze de evoluția pensiilor în sistemul public. Pentru că au contribuit.

Ministrul muncii spune că aceste indemnizații vor avea un program de finanțare separat și nivelul va crește în funcție de ce va dori decidentul aflat la putere. Astfel de oameni devin captivi. Și cu toții ne putem face o idee când vor crește indemnizatiile. O dată la patru ani, atunci când e nevoie să dea cu ștampila la vot.