Mai e util CV-ul? Cum îți găsești un job în ziua de azi? Sfaturi de la Bogdan Badea, director executiv eJobs
Angajatorii se plâng de faptul că tinerii sunt prea puţin dispuşi să se angajeze pe salarii mici şi să crească profesional în cadrul firmei de-a lungul timpului. Tinerii însă au altă perspectivă asupra echilibrului dintre job şi timp liber, dintre muncă şi beneficiile salariale. Şi nu sunt dispuşi la compromisuri, a explicat la Digi24 Bogdan Badea, managerul platformei online de locuri de muncă eJobs.
Spre deosebire de Occident, la noi oamenii își schimbă jobul mult mai rapid, mai ales la începutul carierei. Noua generație, la noi, are o medie de schimbare a jobului undeva la șase luni - un an maximum. În Occident, Elveția, Germania, dar chiar și Ungaria, oamenii sunt mult mai stabili la locul de muncă, au mai multă răbdare și asta s-ar putea să vină și din zona de venituri, care întotdeauna e un subiect tabu în România. Cu un salariu de entry-level, în Elveția, îți duci un trai decent și reușești să treci de zona aceea de confort, pe care în România de multe ori, cu un salariu de începător, nu prea reușești s-o treci. Ei, occidentalii, se simt confortabil și ca începători acolo, pentru că pot să ducă o viață decentă, ceea ce în România pe alocuri nu se poate, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.
„Salariul cel mai mare declarat pe care l-am văzut noi pe platforma eJobs a fost undeva la 15.000 de dolari pe lună, oferit de o companie americană, pentru IT”, a dezvăluit Bogdan Badea.
Întrebat ce ar însemna un salariu bun în România, el a spus că trebuie făcută o diferențiere între orașe mari și mici. Ca să duci un trai decent în București, de pildă, cu un salariu sub 1.000 de euro, venit pe familie, nu ai șanse să duci o viață decentă, consideră Bogdan Badea.
Este în România o criză de angajați?
Cam din 2016 a început „criza” pe piața forței de muncă din România. Numărul de joburi a „galopat” comparativ cu numărul de candidați noi, pentru că fie au venit investitori noi, fie cei existenți s-au dezvoltat foarte mult. Din păcate, toate acestea au coincis și cu o migrație a forței de muncă în afară, a explicat Bogdan Badea. Însă, dacă în alți ani vorbeam de IT ca de „oaia neagră”, pentru că nimeni nu mai găsea IT-iști, în ultimii doi ani și cu precădere de la începutul acestui an, vorbim de o criză și în procesul de producție, de muncitori necalificați, de oameni pe zona de contabilitate. În toate zonele țării vorbim de probleme în ceea ce privește angajarea, până și în regiunea Moldovei, cunoscută ca fiind rămasă mai în urmă, există o reticență a oamenilor în a se angaja, spune Bogdan Badea.
În aceste condiții, antreprenorul trebuie să crească salariul și e adevărat că a cam crescut constant în ultimii ani, chiar dacă nu sunt procente spectaculoase, dar o creștere de 5-10 la sută în domeniul privat s-a constatat în toate domeniile. Pentru că nu mai ai șanse să mai găsești pe cineva, dacă nu crești salariile. Este prima sau a doua întrebare a unui candidat, în momentul în care l-ai sunat: Care este salariul? a explicat Bogdan Badea.
Cele mai oferite joburi
Cam 50 la sută din joburile oferite prin eJobs sunt din zona entry-level, majoritatea vor juniori, oricare ar fi domeniul, și tot cam în aceeași proporție se caută muncitori. Un astfel de job poți să găsești foarte repede. Și zona de retail este însă una „caldă”, toți retailerii se extind, în toate zonele țării, și caută lucrători comerciali. Aceștia pot primi un salariu net care începe de la 2.000 de RON, dar deja retailerii (supermarketurile) încep să nu mai găsească oameni la salariul acesta, spune Bogdan Badea. Oamenii vor mai mult și, în plus, există o concurență între firmele acestea de retail - unul dintre ei oferă cu 100 de RON mai mult și oamenii se mută la acesta.
Este statul un competitor?
Pentru zona de salarii mici, da. Toți cei care câștigă peste medie în privat, adică peste 4.000 de RON, nu se gândesc neapărat să treacă la stat, dar pentru toți cei care câștigă 1.500 - 2.500 de RON net pare foarte tentant să te duci la stat, din două puncte de vedere: siguranța (la privat n-ai niciodată siguranța locului de muncă, iar la stat rar se dau oameni afară pe criterii de performanță) și un venit fix pe o lungă perioadă de timp, plus alte sporuri.
Ce vor tinerii?
Tinerii sunt mai puțin orientați către carieră - să stai X ani într-o companie, să crești în acea companie, să ajungi pe poziții înalte. Ei sunt foarte orientați către experiențe, nu îi deranjează să stea doar trei luni într-un job, își doresc să câștige experiență și să se distreze din punctul de vedere al locului de muncă și da, cer salarii poate mai mari decât cereau oamenii acum câțiva ani de zile, mai ales că în momentul acesta, angajatul dictează în piață. În plus, românii sunt extraordinar de optimiști, spune Bogdan Badea, bazându-se pe rezultatele unui studiu făcut de compania pe care o conduce. 60 la sută dintre ei au spus că-și găsesc un job în mai puțin de trei luni, iar 25 la sută dintre ei credeau că în mai puțin de o lună își găsesc alt job. La nivelul acesta de optimism, e destul de clar că întotdeauna caută. Iar nouă români din zece, chiar dacă nu caută activ, totuși se uită după un alt job. Deci, pare că putem spune că în România numai cine nu vrea nu are loc de muncă, admite Bogdan Badea.
Care e situația orașelor mici?
Orașele mici sunt în general pe lângă un oraș mare. Există un pachet de legi pentru relocare, dar oamenii în continuare nu sunt dispuși să schimbe locul în care stau pentru un salariu corect, deși există companii care oferă relocare permanentă - de la chirie, poate niște bani inițiali, astfel încât să te muți, de exemplu, din Vaslui în Timișoara. Zona de vest, zona Ardealului, este cea mai afectată de lipsa forței de muncă, pe care o caută în zona de sud a României sau în zona Moldova. Există, astfel, și o migrație a forței de muncă în interiorul României, însă destul de slabă, pentru că românii din zona Moldovei, de pildă, preferă să părăsească țara de tot decât să se ducă într-o altă zonă a țării, spune Bogdan Badea.
Revoluția fiscală a ținut HR-ul ocupat. Când e așteptată o creștere a ofertelor de muncă?
Începutul de an a fost puțin încetinit față de ce ne așteptam noi în materie de angajări, iar discuțiile cu companiile au relevat că principalul motiv a fost revoluția fiscală, a declarat Bogdan Badea. Oamenii din resurse umane s-au blocat puțin. Toți, în loc să se ocupe de dezvoltarea business-ului, de recrutare, de dezvoltarea oamenilor, s-au ocupat să înțeleagă ce înseamnă revoluția fiscală, ce voi face cu brutul la anul, cum justific la Londra, New York, Paris managerilor mei că trebuie să le măresc brutul tuturor oamenilor din companie. Strategii, explicații, meetinguri. De obicei, la început de an, creștea cu 60 la sută rata joburilor puse pe platformă, dar acum, creșterea a fost de doar 20-30 la sută. HR-ul era ocupat, a explicat Bogdan Badea. El a atras atenția că va mai exista un blocaj și la jumătatea acestui an, cam în toate business-urile, din cauza noilor norme europene de protecție a datelor. Dar după jumătatea anului este de așteptat o creștere a ofertelor de muncă din partea companiilor, mai ales în zona privată, unde există semnale de creștere a investitorilor și de extindere.
Ce răspunzi când la interviu ești întrebat cât câștigai la vechiul job?
Studiile eJobs arată că femeile în România câștigă cu până la 25 la sută mai puțin decât bărbații, chiar dacă Eurostatul arată o diferență salarială mult mai mică, de 5-5 și ceva la sută. Diferența dintre ce-și dorește un om și ce primește - ca salariu - este tot așa, undeva la 25 la sută, arată Bogdan Badea. Întrebarea care ți se pune în momentul interviului de angajare referitoare la cât câștigai la precedentul loc de muncă folosește la recalibrarea salariului și-atunci, cel mai corect răspuns este să spui cât ți-ai dori tu să câștigi. Un răspuns corect este „Nu este atât de important cât am câștigat, zona mea de confort sau ceea ce mi-aș dori eu să câștig la voi este atât”.
Știu românii cum să se prezinte la un interviu?
Mai e de învățat în această privință. Uneori sunt foarte stingheri la interviu, se duc de pe o poziție ușor de inferioritate: ce să spun ca să fie bine, ce salariu să zic ca nu cumva să mă descalific, își fac mai multe scenarii pe zona negativă a interviului, în loc să se concentreze pe atuurile lor, pe ce și-ar dori să obțină din toate punctele de vedere. Nu au încredere. E vorba de încredere, de cultură, de educație, spune Bogdan Badea.
Mai contează CV-ul la o angajare?
CV-ul e singura modalitate prin care ajungi la interviu. Nu ajungi la interviu, dacă nu ai un CV bun, concret, în care să spui ce-ai făcut, nu luând copy-paste din descrierea postului pe care-l ai în acest moment, ci spunând ce ai făcut: am coordonat o echipă de trei oameni, am realizat vânzări de un milion de euro, am coordonat cinci casierițe la Cora, să spunem, lucruri concrete. Fără acel CV foarte bine structurat și foarte simplist structurat, totodată, nu ajungi la interviu, atrage atenția Bogdan Badea, CEO eJobs.
Un recurter bun, specializat, petrece undeva la cinci-șapte secunde pe un CV ca să vadă dacă continuă să-l citească sau nu, deci ai cam cinci secunde „să-i iei ochii”. Partea de sus a CV-ului e clar că e prima care îți ia ochii. O poză care nu este adecvată unui CV este prima care te descalifică total, adică un selfie, o poză tăiată de la nuntă (au existat cazuri reale, din păcate)...Până și o adresă de e-mail care nu este adecvată unui profil profesional putem spune că este un detaliu care poate influența foarte mult decizia de a discuta cu un om.
Studiile sunt cele care cam contează ultimele. Nu prea mai contează să spui pe unde ai fost, de la Școala generală X din orașul Y, adică de la început, contează ultima școală/instituție absolvită.
Iar școala în afară conteză foarte mult pe termen lung și asta se vede nu neapărat în CV, ci în experiența omului, se vede că a studiat în afară prin ceea ce face el și modul în care privește lucrurile în business-ul respectiv. Nu prea mai contează așa mult în CV. Știu multe companii care ignoră faptul că un om a făcut un MBA, pentru că până la urmă e trecut și în partea de jos a CV-ului, nu neapărat întâmplător, dar într-o zonă în care te uiți abia după ce te uiți la ce a făcut omul respectiv, ce știe să facă, a explicat Bogdan Badea.
(Urmăriți în materialul video de mai sus discuția din emisiunea „În fața ta”, care se difuzează în fiecare sâmbătă și duminică la miezul nopții. Arhiva emisiunii, aici.)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
