Arta populară nu mai are preţ în România. "Unii vor să cumpere, dar nu au bani, alţii au bani dar nu vor să cumpere"
An de an, în preajma sărbătorii sfântului Ilie, Oradea găzduieşte unul dintre cele mai mari târguri destinate meşteşugurilor tradiţionale.
„Aceşti meşteri populari sunt recunoscuţi pentru creaţiile lor din domeniul ceramicii, textilelor. ouălor încondeate, cioplirii lemnului. De asemenea, olarii sunt foarte mulţi”, spune Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
Cei care au venit în acest an spun însă că arta lor nu le mai permite să trăiască. Vizitatorii sunt mulţi, dar prea puţini mai plătesc pentru a avea în casă un obiect realizat manual. Cei mai mulţi invocă preţurile mari.
Maria Zapca a deprins tainele cusutului de mână de la mama sa. Spune că acum abia mai poate trăi din vânzarea obiectelor al căror meşteşug riscă să dispară în anii următori.
„Lucrurile, pe viitor, care le vedeţi acum la meşterii populari le vom vedea doar în poză. Om ajunge să ne ducem la chinezi, să cumpărăm haine chinezeşti şi o să cântăm <noi suntem români>!”, affirmă Maria Zapca.
„Preţul nu reprezintă valoarea obiectelor noastre pentru că valoarea lor este cu mult mai mare. Preţurile sunt după puterea de cumpărare şi pensiile românilor. Ceea ce dau cu 300 de euro la Paris, aici nu reuşesc să dau în ţară cu 300 de lei”, spune Adam Curta, iconar.
„Unii ar vrea să cumpere dar nu au posibilităţi dar alţii au posibilităţi şi nu vor să cumpere. Aşa se întâmplă în viaţă”, declară Alexandru Ilinca, opincar.
„Faptul că oricine cumpără o mică amintire contribuie până la urmă la susţinerea unui meşteşug pentru că aceşti oameni trăiesc din asta şi au nevoie de un venit continuu”, spune directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
În total la târgul meşterilor populari din Oradea au venit 140 de artizani. Este cel de-al 21-lea an în care meşterii cei mai vestiţi din România expun la acest târg rodul artei lor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
