BUSINESS CLUB. Tinerii, primii sacrificați în criză

Data publicării:
5250187-Mediafax Foto-Liviu Chirica

Desigur, cea mai mare parte a celor din această grupă de vîrstă (15-25 de ani) sunt încă în școli - licee, facultăți, sunt educați pentru a intra în câmpul muncii. Și intră... de cele mai multe ori, în șomaj.

În ansamblu, România nu are o problemă cu șomajul, cu o rată de 6,7% și 666.000 de șomeri - asta e cifra din statisitcă -, nu ne putem plânge. Când această proporție intră sub 5%, deja e vorba de deficit de foță de muncă. România nu a avut nici în cele mai dure momente ale crizei o problemă cu șomajul și asta cam arată ce reforme s-au făcut.

Și totuși, există o problemă cu șomajul tinerilor. Un sfert din total este reprezentat de cei sub 25 de ani. Aproape 185.000 de tineri nu au în acest moment un loc de muncă și caută. Și nu mai e vorba de studii sau de stat degeba. Aceștia sunt oameni care vor să muncească și nu au unde. Cu asta intrăm în rândul lumii. Șomajul printre tineri este un flagel mondial, acutizat în Europa lovită de criză. Vina cade pe austeritate, dar s-ar putea ca nu aceasta să fie singura vinovată.

Cine e de vină?

Tinerii nu ar trebui sa fie inactivi, spunea în urmă aproape 30 de ani regretata Margaret Thatcher, într-o vreme în care șomajul facea ravagii în Marea Britanie, mai ales printre cei la început de carieră.

Vorbele sunt chiar mai actuale acum, când tinerii sunt mai inactivi decât oricând. Datele Băncii Mondiale, citate de „The Economist”, arată că în țările în curs de dezvoltare 262 de milioane de tineri nu muncesc. Puși alături și cei din economiile mari, se apropie cu totul de populația Statelor Unite - 310 milioane.

Șomajul face ravagii în țări dezvoltate precum Spania sau în economii slabe, precum Egipt, unde creșterea explozivă a populației nu a găsit acoperire în piața muncii. Șomajul ridicat este văzut ca plaga Europei în aceasta criză, ca efect al austeritații.

Răspunsul evident la această problemă - încurajarea creșterii economice, atât de mult cerută în ultima vreme ca reversul la austeritate.

„Orice factor de decizie dorește să creeze locuri de muncă și să răspundă cererii mai ales din partea tinerilor. Orice măsură care ajută, de la creștere economică care se bazează nu pe o singură politică, ci pe un set de politici, inclusiv consolidare fiscală într-un ritm adecvat, până la refrome structurale....toate, combinate, în funcție de ce probleme are o economie, trebuie să fie un răspuns la cererea de locuri de muncă și de creștere”, declara recent Christine Lagarde, directorul FMI.

Anti-austeritatea nu ajunge

Anti-austeritatea s-ar putea să nu fie răspunsul cel mai bun. Spania, chiar și când era pe creștere, avea un șomaj în rândul tinerilor extrem de ridicat. Chiar și în această recesiune, companiile s-au plâns de lipsa de pregătire a tinerilor. Au vrut să mai angajeze, dar nu au avut pe cine sau nu au vrut tineri.

Și discuția se mută spre alte reforme, dincolo de consolidarea fiscală - reforma educației și a pieței muncii. Și mai ales ultima cere măsuri dure, nepopulare. Șomajul printre tineri este cel mai rău în țări cu piețe ale muncii rigide.

Taxe ridicate la angajare, reguli restrictive la concedieri, salarii minime pe economie impuse la un standard prea ridicat, toate acestea condamnă tinerii la un loc la colț de stradă.

Dereglementarea pieței muncii poate fi un răspuns.

Germania, care are a doua cea mai redusă rată a șomajului printre tineri, are o piață a muncii extrem de flexibilă, mulțumită reformelor făcute în anii anteriori. Reformele pe piața muncii sunt greu de făcut din cauza reticenței sindicatelor, care, pentru apărarea unor drepturi, pot, de fapt, să afecteze categorii întregi de populație.

În economiile puternice există programe speciale pentru a introduce tinerii în câmpul muncii. Dar sunt costisitoare și din această cauză nu pot fi aplicate în țările cu probleme sau cele în curs de dezvoltare. Se pot face însă reforme de mică anvergură, cu impact major, cum ar obținerea mai ușor a unor licențe sau mai puțină birocrație la aprobarea unor proiecte.

Reforma educației se poate dovedi tot atât de grea. Învățământul, cam pe toate meridianele Pământului, este paralel cu cererea din piața muncii. Germania, iarăși, poate fi un exemplu. Acolo există un sistem de școli vocaționale cu tradiție, iar termenul de ucenic este real, nu doar în dicționar. Companile sunt încurajate să ofere stagii de practică pentru tineri și acestea își pot recruta personal dintre tineri. Acest model, plus o încurajare a învățământului tehnic începe să prindă și în alte țări.

Șomajul este rezultat al austerității, dar revenirea la traiul pe datorie nu este decât o amânare a problemei. Iar când va reveni, o va face amplificat. Reformele în continuarea austerității pot da speranțe.

Ce așteaptă tinerii de la primul loc de muncă

Sunt tarele de care suferă și piața muncii din România. Educația nu oferă o pregătire pliată pe ceea ce cer companiile și mulți tineri ajung să facă cu totul altceva decât pentru ce s-au pregăit.

Legislația pieței muncii de la noi poate nu e atât de restrictivă ca în alte părți, Codul muncii modificat e ceva mai relaxat, dar la noi omoară taxarea. Și pe acest fond vin tinerii, care la început de carieră visează la mult și bine, fără a avea multe de oferit.

De la primul loc de muncă, tinerii așteaptă mult. Salariu bun, promovare rapidă și, dacă se poate, o funcție de decizie. Și cu toate acestea, CV-ul cuprinde doar studiile făcute care, recunosc chiar cei în cauză, le oferă doar câteva cunoștințe teoretice. Experiența este zero, cu toate că ea nu presupune neapărat un loc de muncă anterior. Experința se poate obține prin practică în companii și voluntariat.

Uneori se întâmplă ca tinerii să se supraevalueze, de aceea noi, specialiștii, dar și angajatorii recomandăm mai multă obiectivitate”, spune Ionuț Cucu, manager la o companie de recrutări.

Câștigul imediat, pe primul loc

Cu toate acestea, cei care sunt în căutarea primului loc de muncă cred despre ei că pot aduce multă valoare adăugată angajatorului. Dar, potrivit unui studiu Deloitte publicat recent, trei sferturi dintre cei care se angajează prima dată se gândesc la câștigul imediat și mai puțin la construirea, în timp, a unei cariere.

Așteptarile de câștig sunt mult peste media salariului mediu pe economie, 350 de euro pe lună, chiar dacă nu e vorba de slujbe care să necesite pregătire și cunoștințe de specialitate.

Într-un final, piața muncii îi trezește la realitate și cei care obțin slujbe se adaptează sistemului. Și devin ceea ce trebuie, adica muncitori.

Studiul Deloitte mai arată că tinerii de astăzi valorizeaza munca la fel ca parinții lor și nu sunt concentrați pe petrecerea timpului liber. Majoritatea sunt dispuși să se transfere, fie în țară, fie în străinătate pentru a obține locuri de muncă mai bune.

Salariile tinerilor angajaţi (sursa: Deloitte)

250-550 de euro euro - 70%

550 de euro - 7%

1000 de euro - 2%

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri