Migrena, eterna problemă, ar putea să capete o explicație științifică pentru durerile și suferința pe care le provoacă. Migrenele pot provoca dureri severe, pulsante, de obicei pe o parte a capului și pot fi adesea însoțite de vărsături și greață, de sensibilitate la lumină și sunet. Aceste dureri severe de cap pot dura de la cateva ore, până la cateva zile, interferând cu activitățile zilnice.
Pentru prima dată, cercetătorii de la Departamentul de biologie celulară și fiziologie al facultății de medicină a Universității americane din Carolina de Nord (UNC) au reconstituit modul în care o mică proteină influențează sistemul vascular limfatic, contribuind la durerea din timpul atacurilor de migrenă.
Studiul lor publicat în Journal of Clinical Investigation a descoperit o cauză potențială a migrenelor, explicând de ce acestea sunt atât de dureroase și dezvăluind cum pot fi tratate.
O mică proteină, numită peptidă
Este vorba despre o mică proteină, numită peptidă, legată de gena calcitoninei sau, pe scurt, CGRP. În timp ce oamenii de știință știau de ceva vreme despre implicarea CGRP în durerea provocată de migrenă, acest nou studiu dezvăluie impactul său surprinzător asupra sistemului de instalații sanitare ale creierului.
„Studiul nostru a evidențiat importanța sistemului limfatic al creierului în fiziopatologia durerii migrenoase”, spune prof. Kathleen M. Caron, șefa departamentului de biologie celulară și fiziologie, autoarea principală a studiului, într-un comunicat al UNC.
„Am constatat că durerea provocată de migrenă este influențată de interacțiunile modificate cu celulele imune și de faptul că CGRP împiedică drenarea lichidului cefalorahidian din vasele limfatice meningeale”.
Totul ține de sistemul de drenaj
Creierul are propriul său sistem de drenaj. Acest sistem se numește sistem limfatic și ajută la eliminarea excesului de lichid (lichid cefalorahidian) și permite celulelor imunitare să patruleze straturile de protecție ale creierului. În timpul unui atac de migrenă, nivelurile de CGRP cresc în aceste zone.
Echipa UNC a descoperit că această creștere a CGRP nu afectează doar semnalele de durere, ci schimbă de fapt modul în care funcționează conductele de drenaj ale creierului. Este ca și cum CGRP acționează ca o cheie moleculară, închizând sistemul de drenaj, astfel încât lichidul să nu poată curge la fel de ușor.
Echipa și-a confirmat descoperirile prin observarea țesutului cerebral real de la șoareci cu migrene induse. Atunci când au injectat CGRP și un colorant trasabil în vasele limfatice, au observat o reducere semnificativă a drenajului de lichid din craniu.
Prevalența la femei
„Deoarece disfuncția limfatică prezintă, de asemenea, o prevalență puternică la femei, este tentant să se speculeze că tulburările neurologice precum migrena ar putea fi guvernate de diferențele de sex în vasculatura limfatică meningeală”, spune prof. Caron, care activează și la Centrul de Cancer Lineberger al UNC. „Dacă acest lucru este adevărat, atunci ar fi de dorit noi strategii terapeutice sau ținte ale medicamentelor care îmbunătățesc fluxul limfatic și glimfatic meningeal la femei”
Deși această cercetare reprezintă un mare pas înainte în cercetarea migrenelor, mai sunt încă multe de învățat. Echipa UNC intenționează să investigheze modul în care acest drenaj deficitar al fluidelor se asociază cu migrena la om, lucrând potențial cu pacienții care utilizează medicamente mai noi care vizează CGRP.
Ce trebuie să clarifice următoarele cercetări
Studiul ridică, de asemenea, întrebări interesante cu privire la motivul pentru care migrenele afectează femeile mult mai frecvent decât bărbații.
Ar putea schimbările hormonale de-a lungul vieții unei femei să influențeze acest sistem de drenaj cerebral?
Cercetările viitoare ar putea explora legăturile dintre sistemul limfatic și etapele de viață specifice femeilor, precum pubertatea, sarcina și menopauza.
Pentru milioanele de persoane care suferă de migrene, această cercetare oferă speranță. Prin înțelegerea mecanismelor complexe din spatele durerii, oamenii de știință sunt cu un pas mai aproape de dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.
Editor : Marina Constantinoiu
