Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat, joi, înființarea unei rețele de „adăposturi climatice” în Capitală, care va funcționa în biblioteci, muzee și alte spații aparținând atât instituțiilor publice, cât și unor entități private, unde oamenii se vor putea adăposti gratuit în perioadele de caniculă sau ger.
Potrivit documentului adoptat, adăposturile climatice vor funcționa în intervalul obișnuit al instituțiilor care le găzduiesc, fără extinderea programului. Autoritățile susțin că locațiile vor fi distribuite echilibrat în toate sectoarele Capitalei.
Spațiile incluse în rețea vor fi evaluate și acreditate de Direcția de Mediu, în funcție de mai multe criterii, printre care capacitatea de a asigura confort termic, accesibilitatea și dotările existente.
În rețea pot intra nu doar instituții publice, ci și spații aparținând companiilor private, ONG-urilor, universităților sau instituțiilor religioase, cu condiția să ofere acces gratuit în perioadele în care sistemul este activat.
Certificarea va fi valabilă trei ani, cu posibilitatea de reînnoire.
Ce spații pot fi incluse în rețea
Rețeaua va funcționa folosind infrastructura existentă, precum biblioteci, muzee, centre culturale, instituții publice sau zone verzi, adaptate pentru a oferi condiții minime de confort: temperatură adecvată, apă potabilă și spații de odihnă.
Inițiativa a fost propusă de consilierii generali ai USR și, odată adoptată, transformă Bucureștiul în primul oraș din România care implementează o astfel de rețea de protecție climatică.
Proiectul include și dezvoltarea unei platforme digitale cu hartă interactivă și informații actualizate în timp real despre locațiile disponibile.
„Este un pas important pentru un oraș care trebuie să se adapteze real la schimbările climatice. Aceste adăposturi pot face diferența în perioadele de risc”, a declarat Bogdan Sabo, consilier general USR și inițiator al proiectului.
Acesta a subliniat că investițiile sunt reduse, deoarece infrastructura există deja, fiind necesară doar deschiderea acestor spații către public.
Autorii proiectului estimează că până la finalul anului 2027 rețeaua ar putea ajunge la aproximativ 80 de adăposturi climatice. Pe termen mai lung, obiectivul este ca, până în 2028, fiecare bucureștean să aibă un astfel de spațiu la aproximativ 300 de metri de locuință.
„Este o măsură de adaptare urbană necesară și firească pentru un oraș european”, a declarat Gabriela Dinu, co-inițiatoare a proiectului, care a făcut apel și la primăriile de sector să se alăture demersului pentru extinderea rețelei.
Editor : A.D.
