Cine a fost Mitropolitul Banatului și de ce a colaborat cu fosta Securitate: „Acceptarea acestei grele situaţii mi-a măcinat tot timpul conştiinţa”
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu a murit, în această noapte, la vârsta de 90 de ani. Cel mai longeviv mitropolit al ortodoxiei din întreaga lume ocupa funcția de 52 de ani. Trupul neînsuflețit al acestuia va fi depus la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. În anul 1960, a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, urmând ca în 1962 să fie ales arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului.
IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, a murit
Înalt Prea Sfințitul Nicolae nu a negat colaborarea cu fosta Securitate, el trimițând CNSAS o scrisoare cu explicații. Numele lui IPS Nicolae Corneanu a aparut, de-a lungul timpului, în mai multe scandaluri, în anul 2008 solicitându-se chiar caterisirea mitropolitului, scrie Mediafax.
Astfel, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, în unele cercuri, în special ale revoluţionarilor, se vorbea tot mai pronunţat că din ordinul său ar fi fost închise porţile Catedralei Mitropolitane în decembrie '89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împuşcaţi pe scările acesteia. Aceste speculaţii au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae.
În anul 2007, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea cu fosta Securitate încă din anul 1950 şi ar fi oferit informaţii sub numele de cod ”Popa Vasile”, “Popescu Ion/Ioan” şi “Munteanu Ioan”.
Acceptarea acestei grele situaţii mi-a măcinat tot timpul conştiinţa
IPS Nicolae nu a negat colaborarea cu fosta Securitate, el trimiţând CNSAS o scrisoare cu explicaţii. „Din păcate, "am fost colaborator al poliţiei politice comuniste" nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, când am fost arestat pe motivul de a fi adăpostit un aşa-zis "fugar" stabilit în Germania şi venit în ţară pentru a-şi revedea familia. Eliberat, s-a crezut că voi mai fi vizitat de alţi "fugari", care astfel ar fi fost şi ei prinşi. Obligat a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranţă, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise şi informaţii, până la Revoluţia din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situaţii mi-a măcinat tot timpul conştiinţa şi de aceea imediat după Revoluţie am făcut declaraţii publice începând cu ianuarie 1990. Aşadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse şi acceptate“, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS.
Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfinţire a Bisericii greco-catolice ”Sfânta Maria Regina Păcii şi a Unitătii”, IPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioşilor şi a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăşi. Astfel, Excelenţa sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunţiul apostolic în România, conform tradiţiei, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, mitropolitul împărtăşindu-se singur.
Această situaţie a determinat protestul Patriarhiei Ruse, prin vocea mitropolitul Kirill, solicitând Bisericii Ortodoxe Române ”să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”. De asemenea, mari duhovnici şi călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu.
Patriarhul Daniel a evitat iniţial un răspuns, refuzând să ia o decizie în întâlnirea Sinodului permanent din 6 iunie 2008 de la Mănăstirea Neamţ. În plenul următoarei şedinţe a Sinodului, IPS Nicolae şi-a recunoscut vina şi ”şi-a cerut iertare şi a fost iertat”, dupa cum se arăta în comunicatul emis de Sinod.
În mai 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să-i retragă mitropolitului Banatului dreptul de semnătură şi de decizie în problemele administrative după ce acesta nu mai participase de multă vreme la slujbele de la Catedrala Mitropolitană, din cauza bătrâneţii şi a problemelor de sănătate.
Ca urmare a acestei decizii, zeci de credincioşi au protestat mai multe zile în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara. Credincioşii, dar şi primarul municipiului Timişoara au trimis scrisori deschise Patriarhiei Române, pentru a se reveni asupra deciziei, însă în zadar. Atribuţiile mitropolitului au fost încredinţate Arhiepiscopului Timişoarei, PS Paisie Lugojanul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
