Cum arată astăzi Sahara Olteniei, deșertul apărut pe 100.000 de hectare în sudul României

Nisipul muşcă din pământul României în fiecare an tot mai mult, iar sudul ţării se transformă într-o zonă aridă, cu microclimat mai degrabă deşertic. Sahara Olteniei are deja 100.000 de hectare şi se întinde de la Craiova la Calafat şi Corabia. Specialiştii spun că lupta cu nisipul e aproape pierdută în lipsa unui proiect de împăduriri şi irigaţii.

O femeie din România ar fi participat la vânătoarea de oameni din Sarajevo. „Trebuie să fi ucis peste zece persoane”

UE schimbă regulile în industria modei: hainele și încălțămintea nevândute din magazine nu vor mai putea fi distruse

Orașul care a câștigat lupta cu urșii. Cum au fost descurajate animalele să se mai apropie de case

Poveste de film: A vândut tot ce avea în SUA și s-a mutat în România, după ce iubita lui a fost deportată

Școală distrusă de grindină, ploaie și nepăsare. Primăria nu are bani nici de salarii. Cum arată acum clădirea

Ploile din țară se vor transforma în ninsoare în următoarele zile. Unde s-a depus deja zăpada

NATO trimite o flotă lângă Groenlanda, într-unul dintre cele mai mari exerciții navale din ultimii ani. Unde va participa România

Zelenski, întrebat dacă se teme să aibă aceeași soartă ca Navalnîi: „Nu văd diferența între otravă și rachete”

Maia Sandu: Rusia nu se va opri nici după pacea din Ucraina. „Trebuie să ne pregătim. Războiul hibrid va fi de durată”

Marin Bileru e fermier la Dăbuleni de când se ştie, dar truda-i este tot mai grea, de la un an la altul. Pe solul nisipos, mai nimic nu rodeşte.

Marin Bileru, fermier: Ăsta nu e bun de nimica. Nici buruienile nu se fac aici. Jos acolo unde e pământul bun, îl inundă.

Localnic: Cea mai ploioasă lună a anului statistic este iunie, mai este iulie şi august omoară tot, deci în august este totul terminat.

-Este bun doar pentru...?

-Culturile extratimpurii. Timpurii, viţă de vie, ceva pomi ar merge.

Fenomenul de deşertificare a început, însă, demult. În anii '70, comuniştii au înfiinţat o staţiune de cercetare, să caute soluţii pentru stoparea fenomenului. Misiunea e, însă, aproape imposibilă.

Cercetător: Uitaţi-vă la un interval de un sfert de oră după ce s-a încorporat, s-a lucrat cu freza cum s-a uscat nisipiul. La suprafaţă, practic, curge printre degete.

Aurelia Diaconu, director Staţiunea de Cercetare Dăbuleni: Cartoful dulce este o specie mai nouă la care am creat răsadul şi urmează ca în mai să venim cu el în teren. De asemenea, lansăm experienţele privind culturile de câmp, plantele medicinale.

Iulia Drăghici, cercetător Staţiunea Dăbuleni: Una dintre preocupările noastre este obţinerea de producţii timpurii la legume în câmp.

În lupta împotriva deşertificării armele sunt puţine: împăduririle şi irigaţiile.

Octavian Popa, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj: Salcâmul este un astfel de mod de valorificare a nisipului alături de ce se mai cultivă în zonă, dar salcâmul este specia care se prinde mult mai uşor şi valorifică şi fixează nisipurile.

Specialiştii avertizează că în lipsa unor măsuri ferme, sudul României se va transforma încet-încet într-un uriaş deșert. Nisipul înghite, an de an, câte o mie de hectare de teren.