Sari la conținut

Cum s-a schimbat comportamentul tinerilor cu rate la bănci

Marius Țanța locuiește într-un cartier de blocuri noi din sudul Capitalei, unde şi-a cumpărat un apartament cu trei camere, prin Programul Prima Casă. A vrut să scape de chirie şi să aibă casa lui, mai ales că plăteşte o rată de 1400 de lei lunar, cu doar 200 de lei în plus faţă de cât dădea pe chirie. Dar statutul de proprietar i-a schimbat priorităţile în viaţă.

„Având în vedere că te înhami la un credit pe 30 de ani, la care banca îţi ia casa dacă nu plăteşti, nu este ca la chiriaş că te dă afară. Este o responsabilitate mult mai mare. Mai reduci numărul ieşirilor în oraş, nu te mai duci să mânânci, să te distrezi aşa de mult”, spune Marius Ţanţa, client de Prima Casă.

Astfel, tinerii care umpleau terasele şi restaurantele din centrul oraşului, după ce au decis să îşi cumpere o locuinţă merg mai des la piaţă, cumpără produse la promoţie şi folosesc transportul în comun.

„Achiziția unui apartament prin programul Prima Casă îi ajută pe cei tineri să investească direct în buzunarul lor”, explică Oana Vîlceanu, agent imobiliar.

Dacă înainte de începutul crizei se îndreptau în general spre un împrumut bancar cei cu vârste de peste 30 de ani, statisticile arată acum că cei interesaţi să facă acest pas sunt tot mai tineri.

„Media de vârstă a celor care accesează un credit este între 22 şi 31 de ani. Aceştia sunt în marea lor majoritate căsătoriţi deja”, spune Adrian Pandelescu, director firma de brokeraj de credite.

Băncile ţin cont atunci când acordă un împrumut de vârsta aplicantului şi de statutul social.

„Dacă nu ar fi căsătorit, şansele ar fi mai mici, pe parte de scoring l-ar afecta, dar suma ar fi mai mare”, detaliază Simona Trofim, broker de credite.

De la începutul Programului Prima Casă în 2009 şi până acum au fost emise în total peste 102.000 de garanţii pentru finanțări. Românii au accesat astfel împrumuturi totale pentru locuinţe în valoare de aproape patru miliarde de euro.

Pe aceeași temă