CUM SE LUCREAZĂ ÎN ROMÂNIA. Aproape jumătate de milion de români au un al doilea loc de muncă

Data publicării:
munca in romania

România, 2013: 4,3 milioane de salariaţi, somaj de 5,5 la sută. Venitul mediu lunar este de doar 1.500 de lei. Este, pe scurt, imaginea unei economii care a trecut prin criză și în care fiecare încearcă să-i păstreze locul de muncă sau să câștige mai mult.

Pe o astfel de piaţă a muncii își face loc și Liliana Hadji. Psiholog de profesie, Liliana are propriul cabinet, undeva în centrul Capitalei. Acum e o perioadă mai liniștită pentru ea, dar au fost zile în care muncea și 14 ore. Avea trei slujbe.

„În acea perioadă aveam nevoie de bani și atunci a fost o perioadă scurtă în care am făcut acest lucru însă mi-am dat seama că nu funcționează. E nevoie să-mi acord timp pentru odihnă, chiar dacă satisfacția era că făceam ce-mi place și câștigam banii pe care aveam nevoie atunci să-i câştig. Mi-am dat seama că raportul dintre job și timpul liber e foarte important”, spune psihologul Liliana Hadji.

Acum, s-a limitat la consultaţii şi la câteva proiecte independente. La fel ca ea, alţi 400.000 de români lucrează în mai multe locuri pentru a-şi rotunji veniturile. Chiar dacă riscă probleme de sănătate.

„Orice prelungire a timpului de lucru înseamnă o suprasolicitare neuropsihică care poate să stea la baza îmbolnăvirilor profesionale sau a celor legate de locul de muncă”, susține conf. dr. Agripina Rascu, medic de medicina muncii.

Plângerile la ITM rămân anonime

Alți români nu au însă posibilitate de a alege. Au un angajator şi depind de un salariu. Aşa că nu se pot opune atunci când li se cere să stea la serviciu peste program, chiar dacă orele suplimentare nu sunt plătite.

Un studiu recent arăta că 92 la sută dintre angajaţi lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămână, atât cât este norma legală, iar 23 la sută stau zilnic la birou în jur de 12 ore. Specialiştii în resurse umane spun că există un punct de cotitură în orice prelungirea a programului de lucru.

„Oamenii nu livrează rezultate pentru că nu fac lucrurile din toată inima şi cu biciul nu obţii decât un rezultat punctual, dar pe termen lung şi chiar pe termen mediu nu are cum să funcţioneze”, afirmă Oana Datki, specialist în resurse umane.

Unul din trei români lucrează ore suplimentare fără a fi plătit corespunzător, arată studiile. De aceea, la Inspectoratul de Muncă ajung, în fiecare an, mii de plângeri ale angajaţilor nemulţumiţi. Şi, chiar dacă reclamaţiile sunt anonime, există încă teama că patronul va afla cine a depus o astfel de sesizare.

„Dacă un salariat ne sesizează cu privire la nerespectarea anumitor elemente din derularea raportului lor de muncă, Inspectorul de Muncă nu se va duce la respectivul angajator și îi va spune ne-a sesizat X și de aceea am venit la tine, ci are obligația de a respecta confidențialitatea verificând în fond dacă acel angajator respectă sau nu legislația muncii”, spune Marilena Balabuti, inspector şef adjunct la ITM Bucureşti.

Zilierii se cumpără

Dar acestea sunt situaţiile care se pot rezolva pe cale legală. Între angajat şi angajator există un contract, cu drepturi şi obligaţii ce trebuie respectate de fiecare dintre părţi. Probleme serioase apar atunci când munca se desfăşoară la negru. Iar în această situaţie sunt 2,3 milioane de români. Criza a sporit numărul celor care lucrează fără contract. Angajatorii se apără şi spun că taxele şi impozitele sunt tot mai împovărătoare.

În Piaţa Gorjului din București, de exemplu, se pot cumpăra nu numai zarzavaturi, ci şi muncitori cu ziua.

„Am un văr care are echipă de muncitori. Are în jur de 14-15 oameni. Banii îi ia la lucrare, exact termenul de finalizare. Vă înţelegeţi cu el.”

Totul se stabileşte fără acte şi fără contracte. Singura obligaţie este plata la finalul zilei. Negocierea se face repede, ca în piaţă, şi e profitabilă pentru ambele părţi.

„-Dar, fără acte...

-Da, da, fără acte. Nu e problemă.”

Totul se întâmplă pe o piaţă a muncii în impas. Un studiu publicat de Institutul Naţional de Statistică arată că mai mult de 6,5 milioane dintre românii apţi de muncă nu lucrează nicăieri. În plus, lipsa unor oferte serioase pe piaţa muncii îi descurajează pe tinerii aflaţi în căutarea unei slujbe. În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani rata de ocupare este de sub 24%, ceea ce înseamnă că doar unul din patru tineri din România lucrează.

Salariile în România

Salariul mediu net: 1.553 lei

Intermedieri financiare şi asigurări: 3.645 lei (+ 134%)

Administraţie publică şi apărare: 2.242 lei (+ 44%)

Învăţământ: 1.459 lei (- 6%)

Sănătate: 1.436 lei (- 8%)

Construcţii: 1.231 lei (- 26%)

Florin Godean, country manager la agenția de recrutare Adecco, și Valentin Ionescu, consultant în management și fost ministru al Privatizării, au discutat despre aceste situații de pe piața muncii din România în jurnalul de știri de la Digi24.

Florin Godean a dezvăluit că există percepția că angajatul român cu studii superioare este foarte harnic. Există un studiu care afirmă foarte clar că eficiența celor cu studii superioare din România este mai ridicată decât a celor din restul Europei. Ceilalți au rezultate puțin mai slabe, a arătat Godean. 

La rândul său, Valentin Ionescu a pus accentul pe problema politizării conducerii companiilor de stat din România, cu repercusiuni inclusiv asupra salarizării angajaților.

Urmăriți discuțiile în materialele video atașate.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri