Doar jumătate dintre români verifică dacă ştirile sunt adevărate

Ştirile false se răspândesc ca vântul, a avertizat astăzi un jurnalist cunoscut, la o prelegere ţinută la Bucureşti. Sunt extrem de periculoase, ne pot schimba ideile şi chiar rezultatul unui vot, şi de aceea trebuie să învăţăm să avem răbdare şi discernământ înainte să ne năpustim asupra unei informaţii, oricât de scandalos ar suna ea.

Chirițoiu, despre băncile amendate pentru manipularea ROBOR: Au făcut prea mult schimb de informații

UE pregătește o măsură care ar putea reduce facturile la electricitate pentru milioane de consumatori

Noi alerte de la ANM: jumătate din ţară, sub cod galben. Ploi torențiale, vijelii și grindină

Ambiții SF în China: potențiali disidenți, preziși cu AI

Românii fug de agitația orașelor: șapte din 10 locuințe sunt construite la sat. Ce spun cei care s-au mutat deja la țară

„E un disconfort”. Gara Costinești Tabără rămâne închisă, din cauza lucrărilor de reabilitare întârziate. Ce opțiuni au turiștii

Vremea capricioasă din ultimele săptămâni întârzie producția de pepeni românești. Când ar putea apărea în piețe

O treime dintre mamele din România se simt discriminate la job. De ce multe decid să pună cariera pe pauză: „Am ales să stau cu copiii”

„Devine deja obositor”. Val de fake news pe rețelele sociale. Cum ne putem apăra de dezinformările care circulă pe internet

Brînduşa Armanca – jurnalist: „Deşi românii par conştienţi de expunerea lor la ştiri false, 9 din 10 susţinând că li se întâmplă să descopere că o ştire pe care iniţial o considerau adevărată este falsă, doar jumătate din ei verifică veridicitatea informaţiilor. Majoritatea continuă să folosească aceleaşi canale pe care au descoperit ştiri false.”

Este concluzia la care a ajuns jurnalistul şi profesorul universitar Brînduşa Armanca după ce a studiat impactul şi răspândirea ştirilor false. Nu doar noi românii suntem expuşi. Un exemplu vine din Marea Britanie: reportajul realizat de Sky News despre traficaţii de arme de la noi din ţară.

Brînduşa Armanca – jurnalist: „Aflăm că aceşti traficanţi îngrozitori s-au întâlnit cu echipa de filmare britanico-română, în parcarea hotelului. Au băut o bere, s-au înţeles asupra lucrurilor, au luat banii şi au adus recuzita care li s-a cerut.”

Nu au lipsit exemple cu informaţii neadevărate transmise de presa din România. A fost cazul unui reporter de la o altă televiziune de ştiri care a regizat un leşin.

Brînduşa Armanca – jurnalist: „În timpul protestului, unei femei i s-a făcut rău. Se întâmplă în faţa spitalului de la Urlaţi care are lacăt pe uşă. Oamenii sunt pur şi simplu disperaţi. Când minţi publicul, când îi dai informaţii trunchiate, minciuni, zvonuri, ştiri false, e sigur că nu respecţi publicul.”

Publicul nu este însă educat pentru astfel de situaţii, iar soluţia stă tot în mâinile presei.

Brînduşa Armanca – jurnalist: „Educaţia asta trebuia să o facem noi. Noi trebuie să îi învăţăm pe oameni să se antreneze şi să apere de intoxicarea care se răspândeşte repede în new media.”

Potrivit unui sondaj, politica, evenimentele mondene, afacerile şi ştirile interne sunt domeniile care conţin cele mai multe informaţii false şi neverificate.