Ce se ascunde în spatele furiei și cât te ajută „vărsarea” nervilor?

Data actualizării: Data publicării:
shutterstock_603267953
Foto: Shutterstock

După modelul american, în București s-a deschis un spațiu unde te poti elibera de furie. Îți verși nervii spărgând cu sete sticle, televizoare sau bibelouri. Metoda poate funcționa, însă doar pe moment, spun psihologii.

Trafic infernal. Datorii. Certuri. Greutăţi. Stres. Deadline-uri. Nervi acasă şi la serviciu, de dimineaţa până seara. În asemenea situaţii, e greu să îţi păstrezi calmul şi să nu îţi vină să spargi totul în cale.

Furia nu ţine cont de nimic şi loveşte când te aştepţi mai puţin. Pentru a elibera stresul acumulat la locul de muncă şi nu numai, în urmă cu 10 ani, în Statele Unite, a apărut conceptul de anger room. Mai exact, o cameră în care oamenii pot distruge contra cost obiecte care nu mai sunt de folos, cu bâta de baseball, cu ranga sau cu barosul.

Ideea a fost adoptată, de curând, şi în România.

„În funcţie de pachete au de spart de la sticle de vin electronice. Cele mai mari au fost televizoarele şi am avut la un moment dat un frigider. Cred că toţi am vrut să spargem ceva la un moment dat acasă. Noi nu servim ca o terapie, ci mai mult ca un fel de a te destresa”, afirmă Marius Neagoe, arhitect.

Preţul pachetelor cu obiectele ce pot fi sparte variază între 50 de lei şi 150 de lei.

Asta pentru că soluţia nu funcţionează pe termen lung.

„Din punct de vedere fizic ne ajută să ne descărcăm de acea emoţie, însă aceste strategii ne ajută doar pe moment. Nu întotdeauna ai posibilitatea de a fugi într-un loc special amenajat unde te poţi descărca de toată încărcătura emoţională negativă”, afirmă Gaspar Gyorgy, psihoterapeut .

De fapt, în spatele furiei se ascund alte emoţii. Specialiştii spun că în multe situaţii noi vedem doar furia, nu şi ceea ce este dedesubt.

Suntem furioşi pentru că nu suntem validaţi aşa cum vrem sau că persoanele din jur nu văd calităţile noastre - sunt situaţiile existente la locul de muncă şi sunt situaţiile existente în familie: relaţia cu partenerul de viaţă care şi el poate să fie furios sau încărcat, în relaţia cu copilul -- şi cumva societatea română modernă ne provoacă destul de mult în zona asta”, explică Monica Burcea, psihoterapeut .

Se pot ascunde complexe de inferioritate, se pot ascunde anumite tulburări de personalitate, anumite tulburări de creştere sau poate să fie o conjuctură nefavorabilă în care individul să se trezească mai furios decât e cazul”, afirmă Constantin Cornea, psihoterapeut.

Reprimate, emoţiile negative pot chiar îmbolnăvi, avertizează specialiştii.

„Corpul intră într-o stare de alertă şi începe producţia de anumiţi hormoni. Se produce cortizol, hormonul stresului, adrenalină. În cantităţi mari, emise zilnic, impactează funcţionarea organelor interne: o stare prelungită de stres aşa cum ştim poate duce către ulcer. O stare prelungită de furie poate duce la un moment dat către alte complicaţii: cardiovasculare, tensiune crescută şi încet, dar sigur ne poate afecta şi relaţia cu cei din jur”, spune Monica Burcea, psihoterapeut.

„Nu trăim bine. Nu dormim bine, nu mâncăm bine. Avem dificultăţi la locul de muncă, orice strategie de a fugi de emoţie e de fapt fuga de propria viaţă şi de stare de bine”, precizează Gaspar Gyorgy, psihoterapeut.

Laurenţiu a simţit-o pe pielea lui după ce a trecut printr-un episod depresiv.

„Depresia a venit aşa cu o stare de anxietate profundă care crea o mare vinovăţie şi întotdeauna când furia apărea în peisaj, întotdeauna cu această vinovăţie ataşată venea împotriva mea şi furia”, afirmă Laurenţiu Mogoş.

Tânărul a reuşit să gestioneze furia cu ajutorul sportului, dar şi prin qigong, practică ce are la bază medicina tradiţonală chineză.

„Practica de qigong înseamnă în a coborî respiraţia în baza abdomenului. Zona aceasta avem organele digestive. În momentele în care intrăm în starea creată de furie este că se întrerupe activitatea în această zonă”, afirmă Laurenţiu Mogoş.

„Următorul exercițiu pe care l-aş recomanda este unul dintre cele mai răspândite din lume. Este o postură de meditaţie: cu genunchii uşor flexaţi, abdomenul uşor împins către înapoi, ridicăm braţele în faţă cu coatele uşor rotunjite urmărim ca pe suprafaţa corpului să avem zone rotunjite”, explică Laurenţiu Mogoş.

Indiferent de metoda aleasă, este important să recunoaşteţi şi să acceptaţi starea de furie, iar atunci când nu o mai gestionaţi, să apelaţi la un specialist.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri