Sari la conținut

Cine e de vină pentru salariile mai mici? Resursele umane și patronii, explică ministrul Muncii

Ministrul Muncii a găsit explicaţia pentru reducerea salariilor: la stat de vină sunt angajaţii de la resurse umane, care nu au ştiut să calculeze veniturile, iar în mediul privat - patronii care îi fură pe angajaţi. Liderii de sindicat o contrazic, însă, pe Lia OlguțaVasilescu şi spun că se ştia încă de la dezbaterile din Parlament că unii angajaţi vor primi mai puţini bani la salariu. 

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat miercuri că salariile grefierilor nu au scăzut, conform legii.  Aceștia au încasat mai puțini bani pentru că au fost calculate greșit, spune ministrul.„Situația nu e generată de lege, nu scad salariile, conform legii. Pur și simplu cineva a calculat greșit, pur și simplu trebuie să își asume răspunderea”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Ea i-a îndemnat pe oameni să vină cu fluturașul de salariu, pentru a vedea de la cât la cât scade acesta.

„Mi se pare că îi plângeți foarte mult pe cei cu salariu mare, e singura modalitate pentru ajustarea unor salarii. Peste 90% cred că sunt mulțumiți, pentru cei 3% e mare scandal, să nu mai vorbim de faptul că unora li s-a calculat greșit din vina direcțiilor de resurse umane, și nu din vina legii”, a adăugat ea.

Ministrul a spus din nou că transferul contribuțiilor sociale nu ar trebui să-i afecteze nici pe salariații din sistemul privat.

„E vorba de aceeași cheltuială a angajatorilor, dacă le-a scăzut salariul înseamnă că angajatorul a vrut să își crescă profitul și atât, l-a furat pe angajat, nu e vina Codului fiscal”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Ministrul Muncii a venit miercuri cu explicaţii după ce mai multe categorii de bugetari au reclamat faptul că au luat mai puţini bani după aplicarea Legii salarizării de la începutul acestui an.

„Nu scad salariile conform legii, pur și simplu cineva a calculat greșit, pur si simplu trebuie să-și asume răspunderea”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Iar ministrul de interne a venit, la rândul său, cu lămuriri, care nu le-au picat, însă, prea bine angajaţilor din Poliţie.

„Salariile angajaţilor, conform tuturor simulărilor, nu scad. Cred că este important să facem distincţie între salariu şi venit. Salariul rămâne invariabil, pe când venitul este ajustabil în funcţie de celelalte sporuri care se adaugă la salariu. Concret, vorbim de venit atunci când ne gândim la suma pe care fiecare angajat al ministerului o vede în propriul buzunar”, a explicat ministrul Carmen Dan.

Au ascultat aceste explicaţii şi liderii sindicali, care nu au menajat-o deloc, pe Carmen Dan. „Minte la fel ca Olguţa Vasilescu”, spun ei. Au tot ameninţat cu proteste, dar acum fac pasul următor. Sindicaliştii din sistemul de apărare şi ordine naţională consideră că ce se întâmplă cu lefurile lor este neconstituţional şi au adresat şi o solicitare către preşedintele Klaus Iohannis.

Citiți și: Avocatul Poporului, sesizat privind taxarea muncii part-time

Oficialii au desluşit, însă, şi misterul din spatele scăderilor salariale din mediul privat, după trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. „Dacă le-au scăzut salariile înseamnă că angajatorul a vrut să-și crească profitul și atât, l-a furat pe angajat! Nu e vina Codului fiscal”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Patru categorii de angajaţi au primit mai puţini bani în urma modificării Codului fiscal: IT-iştii, lucrătorii sezonieri, cei din cercetare şi persoanele cu dizabilităţi. Ministrul de finanțe Eugen Teodorovici, a promis la Digi24 că aceste neajunsuri vor fi îndreptate printr-o ordonanță de urgență. Soluția, spune el, a fost găsită și presupune patru pași, dar în final va fi vorba de deduceri suportate din bugetul de stat.

E dezastru pe fluturaşii de salariu din luna ianuarie ai angajaţilor din instituţii culturale sau universităţi. Sindicaliştii din învăţământul universitar avertizează că deşi salariul net creşte, veniturile rămân aceleaşi sau chiar scad. Şi salariile artiştilor au crescut semnificativ anul trecut, dar scad acum, în baza noilor măsuri fiscale.

Angajaţii din muzee şi biblioteci au două motive de nemulţumire. În primul rând, spun ei, modul în care s-au făcut majorările salariale a dus la inechităţi majore. La nivel de management, lucrurile stau şi mai rău din cauza trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat.

Salariile s-au diminuat considerabil şi la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Braşov. Unii angajați spun că vor ataca in instanţă aceste decizii.

La Bucureşti, aceeaşi situaţie. De exemplu, la Fundaţia George Enescu, unde preşedintele instituţiei, Cristian Mancaș, spune că a pierdut 10 la sută din salariu. „Sunt unii colegi care de la 4.500 ajung la 3.000. Sunt 1.500 de lei scăzuţi, salariu. Eu am o scădere de 700 de lei. De la 6700, la 6000.  Cred că la noi cel puţin, la artişti, e foarte simplu de operat. O modificare în grila unică şi se rezolvă foarte uşor lucrurile”, spune Cristian Mancaș.

Situaţia este şi mai gravă în cazul angajaţilor din educație care nu câştigă cel puţin 680 de lei pe lună. Ei trebuie să aducă bani de acasă pentru a-şi putea plăti contribuţiile. În plus, profesorii vor pierde bani şi pentru că sporul de doctorat nu mai reprezintă 15% din salariul de bază, ci din salariul minim pe economie.

Iar Declaraţia 600 continuă să producă revoltă în rândul celor peste 200.000 de români obligaţi să depună Formularul până pe 15 aprilie.  Sute de actori, cântăreţi şi scriitori au semnat o petiţie prin care cer guvernului să renunţe la controversatul act. Iar câţiva dintre ei s-au strâns în faţa Ministerului de Finanţe, în semn de protest. Într-un gest simbolic, oamenii au făcut avioane din formularul pe care trebuie să îl depună.

Sindicaliştii acuză însă autorităţile că ştiau de la bun început ce va urma.

„Eu știam din Parlament că vor fi categorii care vor scădea la salarii, au fost discuții acolo și așa a fost decizia în Parlament, în Comisia parlamentară, avem unii colegi în Poliția care pierdeau din spor”, a spus Vasile Marica, liderul sindicatului Sed Lex.

„Arată că de fapt a existat un dezinteres total și am putea spune că ministrul muncii e preocupat mai mult de problematica bugetarilor, și nu de piața muncii”, spune Bogdan Hossu, liderul CNS „Cartel Alfa”.

Peste 22.000 de bugetari au primit în ianuarie salarii mai mici ca urmare a aplicării Legii salarizării. Alţi 35.000 de angajaţi au câştigat mai puţin după trecerea contribuţiilor exclusiv în sarcina angajaţilor.