Instanţa supremă lămureşte problema de drept a duratei preavizului acordat salariatului

Prin Decizia nr. 8/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa, pe problema duratei preavizului în favoarea angajatului.

RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII FORMULAT DE PARCHETUL GENERAL

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 78 din Codul muncii cu referire la art. 75 alin. 1 din acelaşi Cod, neacordarea preavizului cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin. 1 din Codul Muncii republicat, respectiv cu durata cuprinsă în contractele colective sau individuale de muncă, dacă aceasta este mai favorabilă angajatului, atrage nulitatea absolută a măsurii de concediere şi a deciziei de concediere.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 76 lit. B din Codul Muncii raportat la dispoziţiile art. 78 din acelaşi Cod, lipsa, din cuprinsul deciziei de concediere, a menţiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sancţionată cu nulitatea deciziei şi a măsurii concedierii, atunci când angajatorul face dovada că i-a acordat salariatului preavizul cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin. 1 din Codul muncii sau cu durata prevăzută în contractele colective sau individuale de muncă, în ipoteza în care aceasta este mai favorabilă angajatului”, se arată în decizia instanţei supreme.

Judecătorii au fost solicitaţi să lămurească această problemă juridică, după ce instanţele au dat soluţii diferite în dosare pe aceeaşi speţă.

Prevederile din Codul Muncii 

Art. 75. [preavizul de concediere]

(1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. d), care se află în perioada de proba.
(3) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător, cu excepţia cazului prevăzut la art. 51 alin. (2).
[ 14 adnotări ]

Art. 76. [conţinutul deciziei de concediere]

Decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu: 
a) motivele care determină concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupă un loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64.