Institutul „Elie Wiesel”: Pandemia de COVID-19, teren fertil pentru distribuirea de conţinut antisemit în mediul virtual

institutul elie wiesel agerpres_11025896
Foto: Agerpres

Pandemia de COVID-19 este un „teren fertil” pentru distribuirea de conţinut antisemit în mediul virtual, potrivit unui raport despre antisemitismul în România al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW).

Institutul "Elie Wiesel" precizează într-un comunicat transmis joi că a făcut un inventar al manifestărilor antisemite şi a celor care lezează memoria victimelor Holocaustului petrecute în perioada 2019 - aprilie 2020.

"Institutul 'Elie Wiesel' observă cu îngrijorare dinamica manifestărilor de ură din mediul online de limba română îndreptate împotriva evreilor. Astfel, în mediul online şi cu precădere pe Facebook, mesajele antisemite şi negaţioniste capătă forme virulente şi duc la formarea unor adevărate comunităţi ale urii. Necesitatea combaterii discursul instigator la ură în mediul online se conturează a fi o provocare majoră. Se practică un discurs critic faţă de orice tip de minoritate (cu precădere minorităţile etnice şi sexuale), eurosceptic şi anti globalist. Naraţiunile antisemite nu reprezintă subiectul exclusiv. Marea majoritate a materialelor cu caracter antisemit au un conţinut de tip conspiraţionist", menţionează sursa citată.

Printre concluziile raportului se numără şi aceea că, în ultimele luni, în contextul pandemiei provocate de virusul COVID-19, au apărut articole care susţin că în spatele crizei sanitare se află evreii sau statul Israel. Majoritatea informaţiilor transmise în astfel de articole accentuează ideea că evreii ar profita de criza apărută, retorică care "îmbină antisemitismul economic cu mitul ţapului ispăşitor", informează INSHR-EW.

„Informaţii oneste despre comunitatea evreiască stârnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite”

"Facebook găzduieşte o serie de comunităţi în interiorul cărora există o dinamică extrem de bogată a conţinuturilor cu caracter antisemit. Eforturile administratorilor reţelei de a elimina conţinutul de acest fel este însă zădărnicită de formule de camuflare a conţinutului prin alterarea unor cuvinte, prin folosirea unor simboluri sau coduri. Aceştia reclamă încălcarea libertăţii de expresie şi construiesc teorii ale conspiraţiei prin care susţin că Facebook este controlată de evrei", relevă sursa citată.

Potrivit acesteia, caracterul antisemit este dat cu precădere de context; de multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comunitatea evreiască sau membrii acesteia stârnesc "comentarii licenţioase sau explicit antisemite".

Gradul de a acceptare al evreilor în societatea românească este ceva mai bun, în comparaţie cu maghiarii sau romii, dar studiul realizat de INSHR-EW arată totuşi că există un antisemitism potenţial (latent) în anumite zone ale societăţii româneşti.

Actele de vandalism îndreptate împotriva locurilor şi simbolurilor evreieşti sunt rare, dar felul în care autorităţile cercetează astfel de situaţii "nu contribuie la sentimentul de siguranţă" de care are nevoie comunitatea evreiască. Anchetele poliţieneşti descoperă deseori cauze naturale ale actelor de vandalism ori vinovaţi minori, care nu pot fi traşi la răspundere, menţionează INSHR-EW.

„În perioada analizată, am asistat şi la exemple de negare a Holocaustului mascate sub pretextul civismului”

Conform sursei citate, declaraţii publice ale unor reprezentanţi din administraţie, atât la nivel local, cât şi din administraţia centrală, au dus la "exacerbarea stereotipurilor antisemite, negarea, relativizarea şi trivializarea Holocaustului"; cu diverse prilejuri, demnitari ai statului român au făcut declaraţii vădit antisemite.

Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale a avut parte de mesaje care "au încercat, într-un mod trivial şi nejustificat, să atribuie simbolistica nazistă unuia dintre candidaţi". La această imagine au contribuit jurnalişti sau formatori de opinie (actualul şef de stat, candidat la acea vreme, a fost ţinta predilectă a atacurilor, fiind portretizat ca un continuator al politicilor naziste), precizează INSHR-EW.

Potrivit acestuia, administraţia locală "tergiversează în mod nepermis" schimbarea denumirilor pentru străzile care poartă nume de criminali de război sau eliminarea monumentelor de for public dedicate unor astfel de persoane. Această atitudine se face deseori "ignorând cu bună ştiinţă legislaţia românească" din prezent, care interzice explicit ca unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război să le fie acordate nume de străzi sau alte locuri publice.

"Anchetele penale, în care sunt reclamate fapte precum salutul nazist, negarea Holocaustului, comercializarea de articole cu simboluri legionare şi naziste durează în mod nejustificat ani de zile şi transmit aceeaşi lipsă de interes pentru respectarea şi aplicarea legii. (...) În perioada analizată, am asistat şi la exemple de negare a Holocaustului mascate sub pretextul civismului. Astfel, demersurile INSHR-EW, abilitat de Guvern spre această iniţiativă, de edificare a unui Muzeu Naţional al Istoriei evreilor şi al Holocaustului şi de identificare a unui spaţiu pentru amenajarea muzeului, au fost însoţite de manifestări de protest din partea celor care au contestat în instanţă hotărârea", se arată în comunicat.

Comunicatul integral al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW)

Raport despre antisemitismul în România: evoluţii îngrijorătoare şi un potenţial de exploatare în mediul online, care se conturează a fi o provocare majoră. Pandemia de COVID 19 este un teren fertil pentru distribuirea de conţinut antisemit în mediul virtual:

Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR-EW) a făcut un inventar al manifestărilor antisemite şi a celor care lezează memoria victimelor Holocaustului petrecute în perioada 2019 - aprilie 2020.

Cele mai importante concluzii ale raportului evidenţiază că:

* Gradul de a acceptare al evreilor în societatea românească este ceva mai bun în comparaţie cu maghiarii sau romii, dar studiul realizat de Institut arată totuşi că există un antisemitism potenţial (latent) în anumite zone ale societăţii româneşti.

* Actele de vandalism îndreptate împotriva locurilor şi simbolurilor evreieşti sunt rare, dar felul în care autorităţile cercetează astfel de situaţii nu contribuie la sentimentul de siguranţă de care are nevoie comunitatea evreiască. Anchetele poliţieneşti descoperă deseori cauze naturale ale actelor de vandalism ori vinovaţi minori, care nu pot fi traşi la răspundere. (Pentru cele peste 70 de monumente funerare devastate în martie 2019 din cimitirul evreiesc din Huşi, autorităţile au indicat drept autori trei minori cu vârste între 15 şi 16 ani, p. 4 din raport: https://bit.ly/2zTqq24)

* Declaraţii publice ale unor reprezentanţi din administraţie, atât la nivel local, cât şi din administraţia centrală, au dus la exacerbarea stereotipurilor antisemite, negarea, relativizarea şi trivializarea Holocaustului. Cu diverse prilejuri, demnitari ai statului român au făcut declaraţii vădit antisemite. (În primăvara lui 2019, un viceprimar al Capitalei a declarat că va propune ridicarea unui bust al mareşalului Antonescu, persoană condamnată pentru crime de război, p. 5: https://bit.ly/2zTqq24).

* Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale a avut parte de mesaje care au încercat, într-un mod trivial şi nejustificat, să atribuie simbolistica nazistă unuia
dintre candidaţi. La această imagine au contribuit jurnalişti sau formatori de opinie. (Actualul şef de stat, candidat la acea vreme, a fost ţinta predilectă a atacurilor fiind
portretizat ca un continuator al politicilor naziste, p. 7: https://bit.ly/2zTqq24).

* Administraţia locală tergiversează în mod nepermis schimbarea denumirilor pentru străzile care poartă nume de criminali de război sau eliminarea monumentelor de for public dedicate unor astfel de persoane. Această atitudine se face deseori ignorând cu bună ştiinţă legislaţia românească din prezent, care interzice explicit ca unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război să le fie acordate nume de străzi sau alte locuri publice. (Denumirea străzii Ion Antonescu din Râminicu Sărat, p. 9: https://bit.ly/2zTqq24).

* Anchetele penale, în care sunt reclamate fapte precum salutul nazist, negarea Holocaustului, comercializarea de articole cu simboluri legionare şi naziste dureză în
mod nejustificat ani de zile şi transmit aceeaşi lipsă de interes pentru respectarea şi aplicarea legii. Astfel, se constată de multe ori că pregătirea, atitudinile şi interpretările celor însărcinaţi să cerceteze şi să decidă asupra încălcărilor legislaţiei care protejează memoria victimelor au drept efect tocmai lezarea victimelor şi încurajarea demersurilor de reabilitare a criminalilor (Rejudecarea speţei Gheorghe Alexianu sau statistica Ministerului Public privind soluţionările cazurilor cu posibile infracţiuni comise potrivit OUG31/2002, pp. 10,11: https://bit.ly/2zTqq24).

* În perioada analizată, am asistat şi la exemple de negare a Holocaustului mascate sub pretextul civismului. Astfel, demersurile INSHR-EW, abilitat de Guvern spre această iniţiativă, de edificare a unui Muzeu Naţional al Istoriei evreilor şi al Holocaustului şi de identificare a unui spaţiu pentru amenajarea muzeului au fost însoţite de manifestări de protest din partea celor care au contestat în instanţă hotărârea. (Protest în faţa Institutului "Elie Wiesel", p. 13: https://bit.ly/2zTqq24).

* Institutul "Elie Wiesel" observă cu îngrijorare dinamica manifestărilor de ură din mediul online de limba română îndreptate împotriva evreilor. Astfel, în mediul
online, şi cu precădere pe Facebook, mesajele antisemite şi negaţioniste capătă forme virulente şi duc la formarea unor adevărate comunităţi ale urii. Necesitatea combaterii discursul instigator la ură în mediul online se conturează a fi o provocare majoră. Se practică un discurs critic faţă de orice tip de minoritate (cu precădere minorităţile etnice şi sexuale), eurosceptic şi anti globalist. Naraţiunile antisemite nu reprezintă subiectul exclusiv. Marea majoritate a materialelor cu caracter antisemit au un conţinut de tip conspiraţionist (Articole analizate transmit că "evreii conduc lumea sau România", p. 17: https://bit.ly/2zTqq24 ).

* În ultimele luni, în contextul pandemiei provocate de virusul Covid 19 au apărut articole care susţin că în spatele crizei sanitare se află evreii sau statul Israel. Majoritatea informaţiilor transmise în astfel de articole accentuează ideea că evreii ar profita de criza apărută, retorică care îmbină antisemitismul economic cu mitul ţapului ispăşitor (Apartenenţa la evreitate nu este un element obligatoriu pentru cei nominalizaţi în discursurile antisemite, p. 22: https://bit.ly/2zTqq24 ).

De departe cea mai populară reţea de socializare în România, Facebook găzduieşte o serie de comunităţi în interiorul cărora există o dinamică extrem de bogată a conţinuturilor cu caracter antisemit. Eforturile administratorilor reţelei de a elimina conţinutul de acest fel este însă zădărnicită de formule de camuflare a conţinutului prin alterarea unor cuvinte prin folosirea unor simboluri sau coduri. Aceştia reclamă încălcarea libertăţii de expresie şi construiesc teorii ale conspiraţiei prin care susţin că Facebook este controlată de evrei.

* Caracterul antisemit este dat cu precădere de context. De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comunitatea evreiască sau membrii acesteia
stârnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite. Multe dintre articolele antisemite identificate pe site-uri ajung să fie distribuite pe Facebook. Instrumentele de raportare şi maniera de analiză a raportărilor dezvoltate de către Facebook se dovedesc inadecvate acestui tip de postare indirectă. (Atacurile la adresa lui George Soros şi acuza apartenenţei la sorosism cuprinde în marea majoritate a situaţiilor şi o componentă antisemită, p. 33: https://bit.ly/2zTqq24).

* Pe lângă ştirile false distribuite şi viralizate pe Facebook privind pandemia şi criza sanitară în ultimele luni îşi fac loc şi mesaje care vorbesc despre conspiraţia evreiască care a provocat şi profită de pe urma epidemiei.

Raportul realizat de Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România.

"Elie Wiesel" poate fi consultat aici: http://www.inshr-ew.ro/wpcontent/uploads/2020/05/INSHR-EW-Raport-monitorizare-antisemitism.pdf

Editor web: Liviu Cojan

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate