Județele care au câștigat și cele care au pierdut în pandemie: "Ieșim cu o țară inegal dezvoltată, cu o populație ce a suferit inegal"

Data actualizării: Data publicării:
pion si rege de sah in fata unor monede diferentiate
Județele care au câștigat și cele care au pierdut în pandemie. FOTO: Getty Images

Economic vorbind, pandemia a afectat inegal județele țării. Contracția națională a Produsului Intern Brut a fost anul trecut de 4,4%. A fost media națională pentru că pe județe diferențele sunt majore.

De exemplu, PIB-ul județului Buzău a fost aproape neatins de criză - scăderea a fost minoră de -0,2%, spre deosebire de învecinata Brăilă cu o contracție de peste 7,5%.

De asemenea, Clujul a scăzut cu doar 1,1%, în vreme ce județe comparabile, cum e Timișul sau Constanța au coborât cu 5,6%, respectiv 7%.

Cele mai mari scăderi le-au înregistrat Argeș (-9,3%), Dâmbovița, Satu Mare și Teleorman, cu câte 8%.

Profesorul Mircea Coșea a explicat la Digi24 de unde provin aceste diferențe mari de evoluție. El a spus că aceste diferențe existau de la un județ la altul, dar acum au fost forțate de pandemie.

"Pandemia a atacat în funcție de structura fiecărui județ în parte și în funcție de modul în care autoritățile au acționat. Pandemia doar a scos în evidență această dezvoltare inegală care ne va aduce la incapacitatea de a ieși din această situație de dezechilibru", a spus el.

Coșea a subliniat că nu există o viziune unitară de abordare a problemelor de la un județ la altul și c[ este necesar ca la nivel local să se ia decizii serioase. La nivel central central, PNRR poate aduce această șansă de egalizare a ritmului de dezvoltare, a spus el.

"Altfel, vom avea probleme și cu migrarea forței de muncă, și cu diferențe mari între puterea de cumpărare dintr-o zonă față de alta, și cu inegalitățile sociale, șa cum diferența de resurse a făcut diferența în timpul școlii online.

Ieșim cu o țară inegal dezvoltată, cu o populație care a suferit inegal.

Toate județele au potențial de dezvoltare, dificultatea constă în faptul că nu există o viziune în legătură cu dezvoltarea, s-a lucrat pompieristic de la o perioadă la alta", a spus el.

Întrebat care este explicația pentru faptul că municipiul Cluj-Napoca a avut mult mai puțin de suferit în pandemie, față de orașe comparabile economic, Mircea Coșea a răspuns că există o artă a guvernării locale: "Sunt primari care știu să conducă, consilii locale care știu să guverneze localitatea, altele care nu știu, nici nu fac față, sau sunt angrenate în lupte politice și uită că au o localitate de administrat".

"Subiectul dezechilibrelor locale trebuie să fie luat în considerare de decidenții politici, pentru că asta ne va costa foarte mult în viitor", a adăugat economistul.

El a vorbit și despre o legătură între aceste dezechilibre și modul diferențiat în care se desfășoară campania de vaccinare și interesul pentru vaccinare.

"Ține și de o anumită concepție despre viața în colectiv, ține de responsabilitate și e o chestiune de educație, de civism.

Este complicat să lupți contra pandemiei dacă nu te vaccinezi, este complicat să înțelegi că vaccinarea e obligația ta dacă nu înțelegi că ai o responsabilitate și față de viața celor din jur

Asta e o dezvoltare a unui civism care ține într-o manieră directă de dezvoltare locală și de mediul economic și social în care trăim", a adăugat Mircea Coșea.

 

Editor : Georgiana Marina

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri