Klaus Iohannis: Gradul de dezvoltare a unei societăţi este vizibil prin modul în care îşi trataează pensionarii

Data publicării:
iohannis pensionari

 

FOTO Facebook Klaus Iohannis

Actualul sistem de pensii din România se confruntă cu câteva probleme majore, care sunt cunoscute de ani buni, dar la care nu există încă răspunsuri coerente și general acceptate. Din păcate, teama de a „nu mai putea plăti pensii” este adesea utilizată în discursul public din considerente electorale sau populiste, în locul unei abordări serioase și al unei proiecții de viitor.

Există un set de realități care privesc sistemul de pensii și pe care suntem datori să le luăm în calcul:

- raportul dintre salariați și pensionari, care devine din ce în ce mai disproporționat în defavoarea salariaților, fapt ce determină o creștere a deficitului la bugetul asigurărilor sociale. Acest raport disproporționat a fost accentuat de încurajarea pensionărilor anticipate, ca modalitate de a rezolva problema lipsei locurilor de muncă;

- rata de ocupare în rândul pensionarilor din țara noastră este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană;

- ponderea cheltuielilor cu pensiile (raportată la PIB) este una dintre cele mai mici din UE;

- România se află în primele 5 state membre UE care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii, fapt ce are un impact extins din punct de vedere bugetar, economic și social.

În afara unor măsuri punctuale care pot fi gândite pe termen scurt, în perspectiva anilor ce vor urma, va trebui adoptată o decizie cu privire la modul în care arată sistemul de pensii pentru a răspunde acestor probleme și pentru a acționa înainte ca el să devină nesustenabil.

Ca Președinte al României, voi chema toate forțele politice să decidem împreună viitorul sistemului de pensii. Spre exemplu, este important de stabilit ca obiectiv strategic conservarea actualului sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, aşa-numitul sistem pay-as-you-go (în care plata pensiilor este plătită din contribuțiile celor aflați în muncă) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor.

De asemenea, în paralel cu sistemul public de pensii, voi solicita decidenților politici să-și îndrepte atenția către alte formule de asigurare de venituri la bătrânețe și, după o dezbatere amplă, să luăm de comun acord decizii.

Prima dintre ele se referă la întărirea încrederii participanţilor în sistemul de pensii private obligatorii – pilonul II și lărgirea bazei participanţilor la acesta. Va trebui să răspundem la mai multe provocări la acest capitol, printre care se numără:

- adoptarea legislației privind plata pensiilor obligatorii private;

- protejarea drepturilor participanţilor, prin reglementarea mai multor tipuri de tipuri de fonduri de pensii administrate privat, pentru ca aderarea să se facă în condiţii mai transparente;

- adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru îndeplinirea cerinţelor minime de solvabilitate;

- compensarea diferenţelor de rentabilitate sub rentabilitatea minimă, detalierea şi diversificarea formelor de plată.

Pentru a lărgi baza participanților, va fi nevoie de modificări legislative, dar, pentru ca ele să fie durabile, în beneficiul cetățenilor, și nu supuse arbitrariului schimbărilor politice, va fi necesară o abordare consensuală.

Un al doilea subiect de dezbatere și decizie se referă la încurajarea pensiilor private facultative – pilonul III, prin acordarea unui regim egal de deductibilităţi fiscale pentru asigurările de viaţă plătite sub formă de pensie și posibilitatea diversificării portofoliului de investiţii.

Ca președinte, voi încuraja dezbaterea cu privire la introducerea unui sistem de pensii ocupaţionale și a unui sistem de asigurări sociale pentru activităţi ocazionale. Susţin introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, prin statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul.

Vorbim despre beneficii definite, cu o componentă de asigurare de viaţă, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de apărare, ordine publică, dar şi profesii unde, prin negociere colectivă, se constituie o schemă de pensii, în vederea fidelizării salariaţilor).

În acest fel, sunt eliminate nedreptățile create beneficiarilor pensiilor speciale din legea pensiilor publice şi pot fi stimulate pe termen lung profesiile cu grad mai mare de uzură. De asemenea, având în vedere rata ocupării formale reduse în agricultură, dar şi în alte sectoare de activitate – activităţi ziliere sau sezoniere, este necesară crearea unui sistem de drepturi de asigurări sociale care să permită celor vizați accesul la servicii medicale, dar şi drepturi de pensie publică administrată privat.

Gradul de dezvoltare a unei societăți este vizibil prin modul în care își tratează pensionarii. Ca Președinte al României, consider că sistemul de pensii și preocuparea pentru pensionari nu este nici o chestiune de ordin ideologic și nici una pentru care este suficientă o gestionare curentă și o privire în prezent.

La fel ca și în cazul celorlalte mari sisteme publice, precum educația și sănătatea, problema sistemului de pensii trebuie abordată pe termen lung”, potrivit programului politic.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri