Legume „românești” din semințe de import

Răsadurile, în pericol din cauza diferențelor mari de temperatură de la zi la noapte. Cum încearcă legumicultorii să salveze producția

Pete Hegseth a vrut să citeze din Biblie, dar a parafrazat o replică din filmul „Pulp Fiction“ al lui Tarantino

„Suntem la începutul unei crize”. Președintele preia rolul de mediator, dar critică tensiunile PSD - PNL: „Ne-am întors la lupta veche”

Ce spune Nicușor Dan despre un guvern minoritar și despre un executiv cu AUR

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj)

Incendiu puternic într-un bloc din Craiova. Mai mulți locatari au fost evacuați

Educatoare acuzată că ar fi bătut, amenințat și jignit copiii

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Lecție de altruism: Povestea românilor care au grijă de copiii orfani din Tanzania. „În fiecare casă, am angajat un cuplu de părinți”

Maria Mihălan cultivă salată de mai bine de zece ani într-o comună aflată la 23 de kilometri de Bucureşti. Deşi gustoasă, salata din Dobreni este românească doar pentru că ea creşte în pâmântul nostru. Seminţele în schimb...

„Vin din Olanda, Franţa, mare parte ce ştiu eu, ce scrie pe pachet”, spune Maria Mihălan, producător de salată.

Nici dacă ar vrea, fermierii nu ar avea de unde să cumpere seminţe româneşti.

Maria Mihălan, producător de salată: Ce mi-aduc eu aminte şi l-am avut în trecut, MONA, era foarte bun, dar acum nu mai există, nu am mai auzit de el.
Reporter: Acum câţi ani?
Maria Mihălan: Cred că 10 ani.

Şi asta în timp ce la doar doi kilometri distanţă este Institutul de Cercetare Vidra, în paragină.

Importurile de seminţe nu sunt singura lovitură dată industriei care ar avea potenţialul să hrănească o populaţie de 60 de milioane de persoane. La Cluj, 80% din cele o mie de hectare ale staţiunii Horticole au fost trecute în subordinea Agenţiei Domeniilor Statului pentru retrocedări. Subfinanţată, cu angajaţi puţini, nu a găsit bani pentru omologarea a 11 soiuri pomicole.

„Arată rău şi este buruiană multă pentru că nu s-a putut cosi, nu am avut oameni, suficiente utilaje”, spune Eugenia Hărşan, cercetător ştiinţific Staţiunea Horticolă USAMV Cluj.

Alte institute, precum cel de la Fundulea, câştigă anual jumătate de milion de euro doar din dreptul de folosire a seminţelor româneşti. Sunt nouă soiuri rezistente la secetă şi bune pentru panificaţie, iar, anual, 60 de tone de seminţe ajung în Turcia şi Argentina. Acesta este însă unul dintre prea puţinele cazuri fericite.

„Cercetarea românească este practic în colaps. Sunt foarte puţine staţiuni şi institute care nu au datorii, cercetătorii au până în 1.400 de lei pe lună. De la 110 mii de hectare mai sunt în cercetare 30 de mii de hectare iar cercetarea nu vine cu soluţii cum ar fi soiuri rezistente la secetă, să ofere tehnologii noi, consum redus de energie”, spune Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

Potrivit unui proiect al Ministerului Agriculturii, va fi înfiinţată o Agenţie de Cercetări Agricole care va coordona activitatea institutelor de cercetare rămase - aproape 80 - şi va propune soluţii pentru îmbunătăţirea seminţelor româneşti. Terenurile aflate în posesia acestora nu vor mai fi folosite pentru retrocedări.