Două treimi dintre români au o percepție favorabilă asupra activității președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, arată sondajul realizat INSCOP Research, în perioada 14-21 aprilie.
Potrivit datelor, 68,8% dintre români au o părere foarte bună sau oarecum bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de președinte al Republicii Moldova. Dintre aceștia, 28,9% spun că au o părere foarte bună, iar 39,9% o părere oarecum bună.
La polul opus, 8,1% au o părere oarecum proastă, iar 11,5% foarte proastă. 11,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD, PNL și USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din urbanul mic au o părere bună despre activitatea Maiei Sandu într-un procent peste media națională. În schimb, votanții AUR și persoanele cu educație primară exprimă într-o proporție mai mare opinii negative.
Citește și: Impactul unirii României cu Republica Moldova. Noul stat ar fi unul mai bogat/sigur/puternic? Ce spun românii (sondaj)
Maia Sandu, percepută mai apropiată de România decât de Rusia
Sondajul mai arată că 71,3% dintre participanți consideră că afirmația „Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia” corespunde cel mai bine opiniei lor. 14,3% aleg varianta potrivit căreia președinta Republicii Moldova ar fi mai apropiată de Rusia decât de România, iar 14,3% nu știu sau nu răspund.
Percepția unei apropieri de România este mai puternică în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație superioară și al locuitorilor din urbanul mic.
În schimb, votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și cele cu educație primară sunt mai înclinate să creadă că Maia Sandu este mai apropiată de Rusia decât de România.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică semnificația acestor date și spune că ele indică faptul că „Maia Sandu are în România o imagine publică pozitivă, construită în principal pe asocierea sa cu direcția pro-europeană și cu apropierea de București”.
„Percepția foarte clară că Maia Sandu este apropiată de România și nu de Rusia arată că imaginea președintei Republicii Moldova devine, în ochii unei majorități solide a românilor, sinonimă cu ideea de desprindere de influența rusă și de ancorare definitivă în spațiul european și occidental”, a completat el.
Citește și: Câți români ar vota unirea României cu Republica Moldova (sondaj)
Ștefureac a subliniat însă și existența unor diferențe semnificative între diverse segmente ale electoratului.
„Diferențele dintre electoratele politice și categoriile sociale arată însă că percepția asupra Maiei Sandu este, parțial, și un indicator al polarizării interne din România. Segmentele mai pro-europene și urbane o susțin covârșitor, în timp ce electoratul AUR este semnificativ mai rezervat pe fondul narațiunilor ostile promovate de liderii formațiunii. Astfel, evaluarea Maiei Sandu funcționează ca un turnesol al modului în care diverse segmente din societatea românească se raportează la Occident, Rusia și direcția strategică a regiunii”, a mai spus acesta.
Peste jumătate dintre români cred că Maia Sandu apropie cele două țări
57,5% dintre români consideră că Maia Sandu contribuie în foarte mare sau destul de mare măsură la apropierea relației dintre România și Republica Moldova. Dintre aceștia, 21% apreciază că influența este în foarte mare măsură, iar 36,5% în destul de mare măsură.
15,1% spun că președinta contribuie în destul de mică măsură, iar 18,2% în foarte mică măsură sau deloc. 9,1% nu știu sau nu răspund.
Percepția unei contribuții semnificative este mai pronunțată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație superioară și al locuitorilor din București și din marile orașe.
În schimb, votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și cele cu educație primară consideră într-o proporție mai mare decât media că Maia Sandu contribuie puțin sau deloc la apropierea dintre cele două state.
Citește și: Sondaj. După ce valori se ghidează românii: „Prea multă libertate duce la haos în societate”. Credința, pe primul loc în top
Metodologie
Datele cercetării au fost culese în perioada 14–21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion simplu, aleator, de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Sondajul face parte din BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, un proiect periodic realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, care își propune să aducă în atenția publică teme de interes și să stimuleze dezbaterea națională pe baza datelor sociologice.
Editor : Ana Petrescu
