Ministrul Muncii: Cum s-au făcut legi fără să se ştie salariile oamenilor?

Data publicării:
dragos pislaru

Legea salarizării unitare pe care Ministerul Muncii o are în consultare cu sindicatele ar avea un impact bugetar de aproape 20 de miliarde de lei, de două ori mai puţin decât alte legi similare promovate în trecut şi care s-au dorit a fi aplicate fără a avea o bază de calcul, în condiţiile în care nu se ştia exact care sunt salariile angajaţilor din sistemul bugetar, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.

dragos pislaru

”Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde de lei, care este de două ori mai puţin decât valoarea din legile asemănătoare propuse anterior. Primul scop este să rezolve toate inechităţile şi să pună toate familiile ocupaţionale pe un sistem de echivalenţă. Legea mai trebuie să asigure echitatea, astfel încât cei rămaşi în urmă să aibă creşterile cele mai mari. Cei care au rămas în urmă cu venituriel salariale, din cercetare, din cultură, din rândul funcţionarilor publici sau ai asistenţei sociale au creşterea cea mai mare”, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, citat de News.ro.

Pîslaru a arătat că nivelul salarizării în cazul unor categorii, cum ar fi cei din Justiţie, a crescut deja şi ”nu poate să crească mai mult de 12 la sută pentru că deja sunt la un anumit nivel de echivalentă". "Fiecare dintre familiile ocupaţionale ar dori să le crească salariul cu sută la sută. Avem de ales între a aface lobby ca familia mea ocupaţională să mai obţină ceva, un 10- 15 % sau să accept că în acesta ţară avem nevoie de reguli. Avem nevoie de un cadru unitar”, a afirmat Pîslaru.

El a mai precizat că reprezentanţii bugetarilor nu doresc o lege unitară a salarizării şi preferă să facă presiuni în Parlament pentru creşteri punctuale de salarii.

”Am văzut în spaţiul public o gândire interesantă şi perversă în acelaşi timp: să susţin această lege unitară sau să mă duc eu şi să obţin ]n Parlament, cum fac de obicei, avantajele pentru mine. Problema Ordonanţei 20 este că alocă 4,85 de miliarde de lei pentru două sectoare: educaţia şi sănătatea. Eu nu spun că acele două sectoare nu ar fi prioritare. Dar dacă eu le aloc celor două sectoare 4,85 miliarde, asta înseamnă că toţi ceilalţi vor trebui să aştepte doi ani de zile că să poată să vadă şi ei o creştere. Apelul meu este la unitate. Vrem o lege cadru care să fie aplicabilă. Suntem în consultare cu partenerii sociali. Aşteptăm observaţiile lor. În această perioadă încep negocierile cu partidele pentru susţinerea legii, care nu este un lucru oportun în perioada de campanie electorală”, a completat Pîslaru.

Ministrul a mai spus că nu înţelege cum guvernele anterioare au propus legi ale salarizării unitare fără să ştie câţi angajaţi sunt şi ce salarii se plătesc de stat. ”Era important. Aşa, aveam pe masă o bază de calcul să ştim şi noi cât sunt salariile în ţară asta. Niciodată nu o să pot pricepe cum s-au făcut până acum legi fără să ştim cu cât sunt plătiţi oamenii pe care vreau să-i afectez prin acesta lege. Masă salarială într-o ţară ar trebui să aibă o anumită pondere din PIB. Am încercat să ducem, până în anul 2022, pe 7,5 – 7,6 % din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internaţionale”, a încheiat ministrul Pîslaru.

Reprezentanţii Executivului au discutat luni, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit (CNT), cu partenerii sociali despre nivelul salariului minim în anul 2017 şi au prezentat o serie de modificări propuse în proiectul de lege privind salarizarea unitară.

Ministrul Muncii spunea că majorarea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 %, corelată cu creşterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13. El anunţa că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al preşedintelui, dar şi că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul actual.

De asemenea, proiectul legii salarizării unitare prevede acordarea de sporuri pentru funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este dificilă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri