„Nimic nu mai e la fel”. Cum s-a schimbat viața artiștilor după #Colectiv
Nimic nu mai e la fel! Asta a însemnat pentru mulţi momentul #Colectiv, fie că vorbim despre victimele incendiului, rudele lor, sau chiar trupele de muzicieni care au concertat acolo. Cu greu au putut trece peste şocul tragediei. Membrii trupei Byron au vorbit pentru Digi24 despre schimbarea de după Colectiv şi peisajul actual al industriei muzicale.
Dan - trupa Byron: Se poate vorbi despre o epocă înainte de Colectiv şi o epocă după Colectiv. Nimic nu mai e la fel ca înainte, pentru că dincolo de faptul că ce s-a întâmplat a fost foarte grav, noi am avut mulţi prieteni care erau prezenţi acolo şi unii dintre ei nu au supravieţuit. Altfel, am încercat apoi să ne facem treaba cât mai bine tocmai pentru oamenii care ar veni să aculte muzică de genul asta.
Reporter: Voi aţi cântat în Colectiv. Cum era?
Dan - trupa Byron: Era foarte fain locul acela. Chiar după evenimentul nefericit multă lume îl numea în tot felul, am auzit de la gaură la hrubă, coşmelie, beci, pivniţă, ceea ce nu era cazul, adică era un club fain. Toţi am cântat acolo.
Dănuţ - trupa Byron: Chiar ăsta e paradoxul. Şi aşa duceam şi atunci, ducem şi acum, lipsă de locuri mai mari în care să se poată desfăşura concertele. Tocmai un loc mare a păţit ce a păţit şi nu s-a construit nimic în locul lui. Chiar mă gandeam la asta, imediat după Colectiv a început o vânătoare de vrăjitoare totală, orice club era sub lupă, în dulcele stil românesc, în extrema cealaltă. Singurul lucru bun care s-a întâmplat este că ş-au reglementat nişte lucruri şi sunt foarte puţine locuri care îşi mai permit să primească public peste numărul admis.
Dan - trupa Byron: Nimeni nu îşi pune problema că s-ar putea întâmpla ceva. Şi ţin minte când mergeam în Lăptăria lui Enache, care avea o singură intrare - ieşire şi unde veneau 300 de oameni şi nu mai conta nimic. Acolo dacă se întâmpla ceva probabil că era mult mai nasol, dar nu s-a întâmplat. Nu ştiu de ce, poate oamenii erau mai precauţi, habar nu am.
Sergiu - trupa Byron: Cred că ceea ce am învăţat a fost să ne uităm unde sunt ieşirile de siguranţă înainte de a ne apuca de orice. Sigur, lumea uită, au trecut trei ani, cred că uităm foarte repede, dar ceva, undeva în spatele creierului, stă aşa şi ne jenează puţin şi zice, uite, dar parcă acolo se întâmplă ceva, hm...
Dănuţ - trupa Byron: Mai erau voci care considerau că a cânta în locurile de genul Colectiv, şi nici măcar, că lăsând la o parte probleme grave de securitate, Colectiv era un loc bun. Multe voci spuneau este o alegere să cântăm acolo. Cine v-a pus să cântaţi în toate hrubele?
Reporter: Ce variante mai aveaţi?
Dan - trupa Byron: Nu prea există variante. Pentru o trupă la început de drum să închirieze un teatru, să cânte acolo, este imposibil. Şi dacă o va face, o va face o dată. După care va plăti mult timp datoria.
Sergiu - trupa Byron: Timp de şase luni după existau trei opţiuni mari şi late în Bucureşti, unde să cânţi, iar în ţară una. Deci pentru toată ţara existau patru, cinci opţiuni.
Dan - trupa Byron: Şi să nu uităm că multă vreme după erau foarte multe trupe care refuzau să cânte.
Reporter: A existat un blocaj psihologic.
Dan - trupa Byron: Evident. Noi am fost cumva obligaţi să nu intrăm într-un blocaj pentru că la o săptămână după trebuia să lansăm albumul. Nu s-a mai întâmplat, evident, s-a amânat totul de două sau trei ori, şi la vreo două luni după am reuşit să facem şi o lansare. Era păcat, muncisem la el un an.
Reporter: Cum vedeţi publicul la trei ani de la Colectiv? Vin oamenii la concerte, se tem?
Dan - trupa Byron: A fost destul de dificil să îi convingi pe oameni să vină în cluburi, cauzele sunt evidente, dar acum şi-au revenit.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
