Obiceiuri străvechi, în ajun de Bobotează

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Eliza are 18 ani şi i-ar plăcea să afle cum va arăta ursitul ei.

„Ştiu de la mama mea că se pune sub pernă în seara de Bobotează, chiar ea l-a pus şi l-a visat pe tatăl meu”, povestește Eliza Ciocăzan.

Însă pentru asta fetele trebuie să ţină post negru in ajunul Bobotezei.

„Busuiocul este nelipsit în toate ritualurile de purificare şi este strâns legat de creştinism. De altfel, şi preoţii stropesc în cadrul procesiunilor religioase apa sfinţită cu crenguţele de busuioc”, a explicat Bogdan Lupu, etnograf.

Tinerele au şi alte superstiţii legate de acestă zi.

În Dâmboviţa, de Bobotează, e obiceiul Geavrelelor. Batiste brodate sunt aşezate în vârful unor prăjini de zece metri, pe care flăcăii le poartă cu mândrie prin sat.

Batistele sunt cusute de fetele nemăritate, iar bătrânii spun că cele care au batiste multe şi frumos brodate au şanse mari să se căsătorească în anul ce tocmai a început. Anul acesta, tinerii din Morteni vor face patru „steaguri", tot atâtea câte sate are comuna.

Peste noapte, tinerii păzesc pe rând steagul ca să nu fie furat. Daca se întâmplă aşa, vor avea de înfruntat ruşinea de a nu fi reuşit să păzească steagul şi vor trebui să rascumpere geavrelele.