Poveștile izolării. Românii care, la fiecare ninsoare puternică, rămân captivi în propriile case

Data actualizării: Data publicării:
izolati

Mii de români sunt neputincioși atunci când loveşte furia naturii. Drumurile se blochează, cade curentul, iar oamenii rămân izolați. Aşa s-a întâmplat acum în satul Dropia din Constanța, unde timp de două zile localnicii au fost captivi în propriile case. O echipă Digi24 a mers în inima Dobrogei să vadă cum se descurcă oamenii în timpul furtunii de zăpadă.

Drumul comunal dintre Cuza Vodă şi Dropia a dispărut sub munţii de zăpadă. Suntem în inima judeţului Constanţa, lovit sever de viscol şi ger. La capătul drumului sunt 50 de oameni care aşteaptă o mână de ajutor.

Ca să ne dăm seama ce muncă este aici, cât trebuie să deszăpzească utilajele, nămeții ajung până la nivelul oglinzii, uneori chiar și mai sus.

Înaintăm cu mare greutate pentru că banda pe care mergem, dacă putem să-i spunem așa, este f îngustă plină de nămeți.

Pe un drum pe care abia înaintează utilajele, nici maşina 4x4 nu face faţă.

Am rămas înzăpeziți și nici cu mașini 4x4 nu putem să înaintăm. Singura șansă sunt utilajele. Doar să fim tractacți de aceste utilaje și să ajungem la săteni.

Lucian Chitic, primarul comunei Tortoman: „Am avut ceva probleme, nu am reușit ieri să intervenim în sat, practic oamenii au rămas izolați. Pe drumul comunal care leagă satul Dropia de Tortoman este o zăpadă de peste 4 metri.”

Au trecut deja 2 ore de când am intrat pe drumul comunal. Într-un final ajungem în sat. Sufocați de nămeți, fără provizii și speriați, sătenii izolaţi de mai bine de două zile și-au spus ofurile.

-De ce mai rămâneți?

Ionel Papuc, sătean: Pentru că aici sunt născut și crescut. Aici au fost părinții mei.

-Așa se întâmplă mereu când vine zăpada, sunteți izolați?

-Da, izolați.

-Dați-mi și mie două cupe să pot să dau de mâncare la animale, sunt nemâncate de zile.

-Zăpadă multă, ați dat la lopată?

-Daaa, la lopatăăă. Numai la oi!

-Vai de capul meu! Ieri și alaltăieri am stat pe afară și am făcut cărări.

-Vai... Eu am crezut că e sfârșitul lumii! Păi era ieri după-amiază o furtună de zăpadă de ne-am speriat.

Satul Dropia este izolat, este împărțit în două bucăți de o derea. Este foarte greu să trecem de o parte pe cealaltă. Gândiți-vă că acest drum este parcurs zilnic de oameni în vârstă, de femei, de copii. Trebuie să avem foarte mare grijă, pentru că zăpada este foarte afânată și în cantități foarte mari aici, în zona asta.

În satul uitat de lume sunt 10 copii. Pentru unul dintre ei, tatăl a mers 15 kilometri pe jos prin nămeţi ca să-i cumpere medicamente. În Dropia nu sunt magazine, cu atât mai puţin o farmacie. Bărbatul a scăpat ca prin minune din iadul alb.

Dumitru Lungu, sătean: „M-am rătăcit pe câmp. Am reușit, m-am întors înapoi și am ajuns iar la intrare în Cuza Vodă și de acolo am luat un reper. Vă dați seama, mi-era că mă prinde noaptea, că nu mai ajung. Dacă mă prindea noptea... mă făcea cu totul!”

Părăsim cătunul, dar în urmă rămân oamenii care, la fiecare ninsoare puternică, la fiecare ploaie torențială au de suferit. Sunt doar 50 dintre românii care suferă din cauza izolării și a condițiilor grele de trai.

-Cam izolați.

-N-are nimic. Îi mai mult aer. Păi ce să facem dacă suntem izolați? Nu e bine? Credeți că la bloc e mai bine?

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri