Psihologi: Tragedia din Colectiv, o traumă națională cu consecințe pe termen lung

Febra aftoasă a băgat spaima în crescătorii de vaci din România. Măsuri stricte luate în fermele din toată țara

Ce răspunde Nicușor Dan la întrebarea dacă îi e teamă că „va fi încălecat” de serviciile secrete, ca președinte

Pe cine ar prefera Nicușor Dan ca premier, dacă iese președinte

Miting uriaș la Belgrad: sute de mii de protestatari sunt așteptați în capitala Serbiei

Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale a fost respinsă de BEC - surse

Autobuze electrice de trei milioane de euro, ținute în parcare, la Popești Leordeni, de un an de zile

Un cartier din Galați este terorizat de șacali. „Sunt peste tot”

Tânăra din Cluj care a renunțat la droguri după 7 ani. Mărturiile ei de pe TikTok adună zeci de mii de vizualizări

Târziu, despre tandemul Simion-Gavrilă: Mi se părea obligatoriu ca domnul Georgescu să spună public „da, voi sunteți urmașii mei”

„Greul abia acum începe. Am trecut de starea de şoc, dar urmează al doilea val şi al treilea val şi al patrulea val”, spune Claudia Popescu Tănase, coordonator echipe de permanenţă, supervizor în cadrul Colegiului Psihologilor.

„Mă gândeam doar că nu poate să-mi fie ăsta sfârşitul”, povestește Andra Marin, rănită în incendiu.

„Am stat 30 de minute sub șapte inşi. Mult fum, oameni arşi...”, își a amintește Mihnea Ionescu, rănit în incendiu.

Sunt amintiri care vor rămâne întipărite multă vreme în mintea celor care au fost în clubul Colectiv în seara tragediei. Atât ei, cât şi părinţii victimelor, sunt primii care simt efectele traumei colective.

„Toată lumea este absolut dărâmată. Nu vă puteţi închipui prin ce chinuri trecem toţi şi cât de revoltaţi suntem, nici nu ştim cât să ne revoltăm. Mai mult ne rugăm”, spune Carmen Stancu, mama unui elev rănit în incendiu.

Traume au şi cei care au intrat în contact cu victimele în acea noapte sau în zilele care au urmat: medici, asistente, poliţişti, pompieri sau jurnalişti.

„Totul carbonizat, totul învăluit în fum, totul negru, plin de cenuşă”, descrie Adrian Dinu, comandantul Detaşamentului special pentru salvatori.

„La un moment dat reanimam şi plângeam, dar trebuia să merg mai departe”, spune Veronica Gava, asistentă la Maternitatea Bucur.

„Îmi spunea o asistentă: doamnă sunt asistentă de 25 de ani, am crezut că sunt pregătită pentru orice şi oricând. Dar se pare că nu. Şi mă duc acasă şi plâng”, povestește Claudia Popescu Tănase, supervizor în cadrul Colegiului Psihologilor.

De fapt, această nenorocire afectează toată România.

„Depinde mult de tipul de interacţiune directă cu această tragedie, dar cu siguranţă efectele majore pe care le putem vedea cu toţii durează câteva luni de zile, după care încep să se modifice şi în cea mai bună situaţie să se diminueze”, explică Diana Vasile, preşedintele Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei.