Regiile de transport în comun din ţară sunt în pragul falimentului. Datoriile se ridică la zeci de milioane de lei
Managementul defectuos şi fraudele interne au transformat regiile de transport în comun în nişte saci fără fund. Anual, sute de milioane de lei merg de la bugetele locale către regiile de transport, dar companiile continuă să acumuleze datorii uriaşe.
Unele apelează la finanţarea Guvernului, altele vin cu tot felul de soluţii pentru a scăpa de creditori, cum ar fi să o ia de la zero sub o altă denumire. În acest cerc vicios, rămân obligaţi să plătească pentru ceea ce primesc doar călătorii şi angajaţii.
Cea mai mare regie de transport din ţară, cea din Bucureşti, e la un pas de colaps. Cu peste 1.500 de autobuze şi 500 de tramvaie, RATB are în prezent datorii de aproape 70 de milioane de lei. Şi aceasta în condiţiile în care bugetul anual este de zece ori mai mare. Angajaţii arată cu degetul spre conducerea instituţiei.
„În termen de trei ani şi jumatate s-au perindat cinci directori generali. Niciunul nu a luat vreo măsură să pună pe picioare transportul în comun”, susţine liderul de sindicat Ion Sticlan.
Deşi în Bucureşti circulă, zilnic, cu transportul în comun aproape 700.000 de călători, regia încasează bani din bilete doar de la jumătate dintre ei, pentru că ceilalţi beneficiază de gratuităţi. O altă sursă importantă de venit, uzina de tramvaie, nu mai produce garnituri noi, ci face doar reparaţii.
Dacă ar lucra la capacitate maximă, uzina RATB-ului ar putea produce 20 de tramvaie noi în fiecare an. Asta însemnă un venit de aproximativ 16 milioane de euro, adică exact cât este datoria regiei în prezent.
Şefii au salarii de la 5.000 de lei în sus
În timp ce la angajaţi salariile nu ajung la mai mult de 2.000 de lei pe lună, cei din administraţia companiei îşi acorda singuri bonusuri. Salariile acestora variază între 5.000 ţi 12.000 de lei, iar bonusurile sunt între 700 şi 2.000 de lei.
Furturile interne sunt şi ele la ordinea zilei. „ Cu complicitatea unor şefi de autobaze şi depouri s-a furat combustibil”, spune consilierul municipal Victor Stan.
„Nu am putut decât să semnalez şi să fie arestaţi doi inşi. Doi inşi care lucrau în RATB şi care făceau o serie întreagă de afaceri”, explică primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
Şi ca să se mai facă rost de bani sau, dupa caz, să se reducă din costuri, în jur de 800 de persoane vor trebui să plece în perioada următoare. Pe termen scurt, ar fi o variantă de salvare. 30 de tramvaie vechi de la Timişoara vor fi aduse la Bucureşti pentru reparaţii şi ar ţine fabrica ocupată un an.
La Timişoara, regia de transport în comun a scăpat de faliment recent, după ce a primit din fonduri guvernamentale 10 milioane de euro pentru datorii.
„S-au aprobat gratuităţi şi reduceri la abonamente, dar contravaloarea acestor servicii nu a fost achitată către RATT aşa cum ar fi trebuit sa se întâmple”, recunoaşte primarul Nicolae Robu.
Pe de altă parte, Iaşiul este lider la capitolul datorii. Întreaga listă ajunge la 120 de milioane de lei, dar ca să fie scutiţi de această sumă s-a găsit soluţia înfiinţării unei alte regii.
La Constanţa s-au adunat peste 18 milioane de lei de plată. Şefii spun că, de fapt, instituţia trebuie să primeasca bani pentru gratuităţile oferite.
„Avem aproape aceeaşi suma de încasat de la Casa Judeţeană de Pensii. Dacă am da deoparte penalităţile, am încheia anul cu un profit de aproape 8 miliarde de lei vechi”, susţine Ovidiu Tănase - directorul general al RATC.
Aceste datorii ale regiilor de transport în comun din ţară vin atât din contracte frauduloase şi licitaţii dezavantajoase, cât şi din slaba vânzare a biletelor şi abonamentelor de călătorie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
