RETROSPECTIVĂ 2013. Protestele medicilor și ale profesorilor

Data publicării:
proteste profesori foto cristian vasile fb 6 nov

Protestele medicilor au început în luna septembrie. Cereau 6% din Produsul Intern Brut pentru Sănătate şi lefuri mai mari pentru cei 12.000 de medici rezidenţi. Chiar cei de la Ministerul Sănătăţii recunoşteau că la început de carieră, doctorii au salarii ridicole.

„Nimeni nu poate sa zica ca medicii nostri sunt platiti corect. Peste tot rezidentii au un salariu de inceput mic, dar care le permite sa traiasca decent, la 700 de lei nu le permite sa traiasca decent”, a afirmat Raed Arafat - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Dar de la vorbe la salarii mai mari e cale lună.

„Pe bugetul pe care îl avem anul acesta nu putem să creştem niciun salariu”, a anunțat Eugen Nicolăescu - ministrul Sănătăţii.

Medici, asistente şi brancardieri din mai multe judeţe ale ţării au protestat şi în faţa Ministerului de Finanţe.

Premierul a fost tranşant. Le-a transmis medicilor că protestele lor sunt inutile. Şi că România nu poate finanţa mai bine Sănătatea decât dacă măreşte impozitele.

Să nu ne aşteptăm la minuni, nu ai de unde să faci minuni. România are cel mai mic buget raportat la PIB din Europa”, a declarat Victor Ponta - premierul României.

În faţa acestor răspunsuri, peste cinci mii de medici din toată ţara au organizat în faţa Guvernului Marşul Tăcerii şi al Demnităţii.

O săptămână mai târziu, premierul Victor Ponta anunţa că medicii rezidenţi vor primi în fiecare lună o bursă, echivalentul a 150 euro. Doctorii cereau însă şi un buget mai mare pentru spitale, aşa că au continuat lupta împotriva sistemului cu o grevă de avertisment, care a durat două ore. Bolnavii au intrat în panică. La spitalul judeţean din Piteşti, zeci de pacienţi au aşteptat în faţa camerei de gardă. Medicii au tratat doar cazurile grave, care veneau cu ambulanţele.

Cu sabia unei greve generale deasupra capului, ministrul Sănătăţii a deschis uşa negocierilor. A promis liderilor de sindicat că va plăti weekend-urile lucrate de medici şi că va face 1.400 de angajări anul viitor. Deşi astfel se acoperă doar 3 procente din numărul doctorilor, asistentelor şi brancardierilor din spitalele României, sindicaliştii au acceptat condiţiile şi au anulat greva generală. În ultimii 6 ani, peste 14 mii de medici şi 22 de mii de asistenţi au plecat să lucreze în spitalele din străinătate.

La începutul lui noiembrie şi profesorii au ieşit în stradă.

„Guvernanţi, ţările africane alocă şi peste 8% din PIB + Ţările africane şi-au dat seama că singura şansă de a progresa e investiţia în educaţie. Treziţi-vă, guvernanţi!”, spunea revoltat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.

Peste 9.000 de profesori din toate colţurile ţării şi-au dat întâlnire la Bucureşti, în speranţa că Executivul îi va lua în seamă. Negocierile nu au avut succes, aşa că dascălii au început să strângă semnături pentru a greva generală, programată în 2014. În acelaşi timp cu demonstraţiile celor de la catedere şi studenţii au început protestele.

Ei au intrat în grevă japoneză în semn de solidaritate faţă de cadrele didactice care cereau 6 la sută din PIB pentru educaţie. Câteva zile mai târziu studenţii au ieşit în stradă.

Tinerii şi-au strigat nemulţumirile în 10 centre universitare din ţară.

Proteste au mai fost şi la Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara sau Suceava. Au urmat negocieri cu ministrul delgat pentru învăţământ superior, Mihnea Costoiu. Studenţii au reuşit să obţină doar o creştere cu 10 la sută a subvenţiei pentru cazare şi hrană. Tinerii anunţă însă că nu abandonează lupta. Anul viitor, vor să obţină mai multe burse sociale cu care tinerii fără posibilităţi materiale să poată termina o facultate.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri