Risipă anuală de 8 miliarde de euro. TIR-urile cu mâncarea cumpărată în plus de români ar putea forma o coadă de la Bucureşti la Madrid

Uniunea Europeană sau Statele Unite? Cum cred românii că ar trebui să se poziționeze România (sondaj)

Val de concedieri la uzina Dacia de la Mioveni. Compania a decis să relocheze o parte din producție în alte țări

„Credeam că o să mă judece lumea”. Trei români din 100 suferă de depresie, însă puțini ajung la medic. Ce face statul

Haos în trafic, după ce un accident produs la începutul lunii a lăsat o intersecție din Brăila fără semafor

Alertă într-un mare oraș din vestul țării: șacalii seamănă teroare zi și noapte. Localnicii sunt revoltați

Theodor Stolojan: Scăderea accizelor la carburanți ar fi o greșeală. Mergem țintit, nu întreaga țară are aceleași suferințe

Infecții nosocomiale la Spitalul Județean din Piatra Neamț: patru morți. Manager: „Nu se poate face dezinfecție așa cum trebuie”

Mesaj Ro-Alert în județul Tulcea din cauza unei drone: „Rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori”

„Bubuiturile” care au speriat două județe: oamenii au crezut că a început războiul

România pierde anual 4,4 miliarde de euro din cauza risipei de energie. Practic, pentru a fabrica un pix sau un stilou, o companie din România consumă cu o treime mai multă energie decât una din vest. Este unul din principalii factori care determina lipsa de competitivitate a companiilor româneşti, deşi avem, teoretic, avantajul forţei de munca ieftine.

România ocupa locul 3 în rândul celor mai risipitoare state din punct de vedere energetic din Uniunea Europeană. O risipă mai mare decât la noi e în Bulgaria şi Estonia. Cu alte cuvinte, folosim mai multe resurse energetice pentru generarea Produsului Intern Brut decât în majoritatea celorlalte ţări.

Pentru creşterea eficienţei energetice, ar fi nevoie de investiţii de circa 7,5 miliarde de dolari. Bani de care nu dispun nici companiile, şi nici statul. Iar asta pentru că an de an statul pierde miliarde de lei din cauza contractelor păguboase pe care le încheie.

Numai în 2012, Curtea de Conturi a descoperit un prejudiciu de 1,6 miliarde de lei, adus de propriii angajaţi.

Cu sute de elevi care abandonează şcoala în fiecare an pentru că nu au cu ce ajunge la cursuri, Ministerul Educaţiei a plătit abonamente de transport, de şase ori peste valoarea lor. Iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a prejudiciat statul cu 39 de milioane de lei, in principal pentru că a eliberat reţete pe numele unor persoane decedate.

Şi chiar dacă stăm la coada Europei în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, tot aruncăm în fiecare an cinci milioane de tone de mâncare.

Ca să vă faceţi o idee, dacă am încărca în tiruri resturile de la mâncarea pe care o cumpărăm în plus, am forma o coadă de la Bucureşti până la Madrid. Iar un sfert din cantitatea enormă care ajunge la gunoi nici măcar nu este scoasă din ambalaje. Practic, aruncăm la ghenă aproape 2,1 miliarde de euro in fiecare an.

Nici la capitolul agricultura nu stăm mai bine. Ţara noastră a pierdut în ultimii ani peste un milion de hectare de teren arabil, adică o suprafaţă similară cu cea a Ciprului. Multe dintre terenurile arabile de lângă marile oraşe au fost scoase din circuitul agricol şi în loc de ferme au fost ridicate vile sau case de vacanţă. Doar în Capitală, în ultimii 23 de ani, numărul caselor construite la periferie s-a dublat.

În Pipera, de exemplu, în plin câmp, pe un teren agricol, a fost construit un ansamblu rezidențial și unele case sunt încă în construcție. În această zonă, în perioada de boom imobiliar din 2008, un metru pătrat de teren a ajuns să coste chiar și câteva sute de euro.

Dacă pe cele 1,1 milioane de hectare care au dispărut s-ar fi cultivat numai grâu, acesta ar fi valorat, la preţul actual, aproape 1,3 miliarde de euro.