România asistaţilor social. Jumătate dintre familiile de români nu au niciun salariat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ion Scripcariu are aproape vârsta pensionării, dar nu mai lucrează din 1989. Supravieţuieşte de 25 de ani din baniii statului. A fost muncitor la o secţie de turnătorie şi spune că nu şi-a mai găsit serviciu.

„Şomaj am avut cam doi ani de zile, după şomaj am intrat in social până acum”, a spus Ion Scripcariu, beneficiar de ajutor social. Nici partenera lui de viaţă nu munceşte.

„Nu am lucrat niciodată. Nu am lucrat, am avut ajutor social”, a spus Adriana Neculai, beneficiara de ajutor social.

Cei doi primesc un ajutor social de 315 lei pe lună. Datele Institutului de Statistică arată că, în peste trei milioane de familii, aproape jumătate din numărul total nu există niciun salariat. Asta înseamnă că aceste familii sunt asistate social, adică primesc lunar un venit minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei, indemnizaţie de însoţitor sau de creştere a copilului.

„Numărul mare de asistaţi arată o economie insuficient dezvoltată”, a spus Mircea Coşea, profesor de economie.

În prezent, din taxele şi impozitele plătite de puţin peste trei milioane de angajaţi din mediul privat sunt susţinuţi 5.300.000 de pensionari, peste opt milioane de asistaţi social şi 1.600.000 de bugetari şi salariaţi ai companiilor de stat. Statistica arată că la fiecare şapte case există, în medie, câte un bugetar. Dezechilibrul ar putea fi rezolvat simplu, dacă România ar atrage investiţii prin care să se creeze locuri de muncă bine plătite, spun specialiştii.

„Dacă nu reuşim să producem, să aducem bani în ţară, nu vom reuşi să creăm nişte locuri de muncă care să fie capabile să susţină acel segment de pensionari, de asistaţi social”, a adăugat sociologul Darie Cristea.

România alocă pentru protecţia socială 16,3% din Produsul Intern Brut, mai puţin decât Bulgaria şi Ungaria. Sociologii spun că statul nu are o strategie şi că ajutoarele pentu sărmani întreţin de fapt sărăcia, în loc să îi facă pe oameni să îşi găsească un serviciu care să le ofere mai mulţi bani decât le dă Guvernul.