România, cea mai mare rată a abandonului şcolar din UE. Unul din cinci adolescenţi renunţă la studii
Ana Maria ar fi trebuit să înceapă clasa a XI-a în această toamnă, la un liceu din Bucureşti. Nu a mai fost de doi ani la şcoală şi dă vina pe părinţii ei şi pe scandalurile care au forţat-o să plece de acasă.
„M-am certat cu tata, fiind beat tot timpul, nu puteam să învăţ, să citesc, să fac ce îmi place. A trebuit să mă mut”, a spus Ana Maria.
O perioadă a locuit cu bunica ei, într-o garsonieră, alături de o mătuşă, un unchi şi mai mulţi verişori. A şi lucrat, ca să se poată întreţine.
”Am lucrat la o shaormerie pe aici, pe la Vâltoare. Bine, ilegal. Fără contract, fără nimic. Eu lucram 12 ore pe 600 de lei, în fiecare zi”, a spus Ana Maria.
În situaţii similare se află 19% dintre adolescenţi români cu vârste între între 15 şi 18 ani. La nivel european, procentul este mai mic de 13%.
„Pe aceşti adolescenţi care sunt în afara şcolii i-am găsit în mare parte în zone rurale, în familii sărace, în familii de romi. Şi pe lângă asta, sărăcia este o problemă. Sunt cazuri în care familiile nu îşi permit să îşi trimită copiii la şcoală şi au nevoie ca adolescenţii lor să meargă să muncească, să câştige nişte bani”, a spus Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF România.
„2% din copiii pe care i-am identificat ca fiind în afara sistemului de educaţie au propriu-zis un loc de muncă şi primesc salarii. Majoritatea sunt, însă, lucrători neremuneraţi în agricultură sau oferă ajutor familial, fie în mica afacere a familie, fiei în gospodărie”, a spus Ciprian Fartușnic, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.
Familia este, în majoritatea cazurilor, de vină pentru că adolescenţii renunţă la şcoală. Dar nici şcoala nu este pregătită să-i ajute pe aceşti copii, sunt de părere sociologii.
„La nivel şcolar sunt, pe de o parte, metodele de predare, care nu sunt adaptate copiilor în risc sau care au absentat şi uneori ei nu fac faţă. Repetenţia este iarăşi o cauză ce duce de cele mai multe ori la abandon şcolar şi la părăsire timpurie a şcolii. Deci, practic, copiii nu au fost din timp ajutaţi să treacă peste acest handicap”, a precizat sociologul Luminiţa Costache.
Bugetul alocat de România educaţiei este cel mai mic din Uniunea Europeană. Doar 3,4% din PIB, în timp ce în alte state dau 8% din PIB.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
