Sari la conținut

România degeaba | Cum rezolvă Ungaria problema asistaților social

Abordări diferite în privința asistaţilor social, de la țară la țară. Dacă în România oamenii primesc bani de la stat și muncesc când și dacă au chef în schimbul ajutoarelor, în Ungaria ei sunt stimulați să lucreze pentru primărie. Și toată lumea are de câștigat. Oamenii își dublează veniturile, iar administrația locală face profit.

În Ungaria, un asistat social primeşte de la stat, lunar, 22.900 de forinţi - echivalentul a 340 de lei. Însă, potrivit legii oamenii pot câstiga mai mult, 52.000 de forinţi, adică 770 de lei, cu o condiţie: să se angajeze în firmele care aparțin primăriei.

Asistaţii social pot opta pentru trei programe de muncă: în agricultură, întreţinerea domeniului public, precum şi în păstrarea tradiţiilor locale”, relatează Bogdan Costea, reporter Digi24 Oradea.

Posibilitatea unui câştig dublu pentru mai mult de un an a convins toate cele 40 de persoane care trăiesc din ajutor social în localitatea maghiară Tepe să lucreze pentru micile afaceri deschise de primăria locală.

Facem paste făinoase din ouă de casă şi făină aici, le amestecăm apoi le uscăm, le tăiem şi le împachetăm aici. Apoi le distribuim în căminele sociale sau le vindem oamenilor din localitate”, spune Koncz Sandorne, asistat social.

Alții fac produse de artizanat.

„Poate fi făcut cadou oricui, pe partea acesta e gata pe jumătate, colţul va fi cusut în întregime. Trebuie să te concentrezi să numeri atent pătrăţele şi cruciuliţele”, spune Lenart Sandorne, asistat social.

Primăria mai are solarii de legume, o mică fabrică de gemuri şi un atelier de tâmplărie. Numai în acest an ele au dus administraţiei din Tepe un profit de 6 milioane de forinţi, adică 90.000 de lei.

Infracţionalitatea a scăzut pentru că oamenii primesc bani, iar activitatea le consumă energia, fiind ocupaţi 8 ore. Al doilea motiv este că astfel are loc întreţinerea, înfrumuseţarea şi dezvoltarea localităţii la care participă pozitiv aceşti oameni”, spune Andras Balogh, primarul din Tepe, Ungaria.

Toate afacerile dezvoltate de primăria din Tepe au costat 100 de milioane de forinţi, iar banii au fost obținuți cu proiecte de la bugetul central.

La 200 de kilometri distanță, în Ulmeni, județul Maramureș, oamenii care primesc ajutoare de la stat stau acasă și muncesc ocazional.

„N-am muncit că n-am școală și, dacă nu am școală, nu am putut să muncesc. Mai mult tot așa, cu copiii”, spune Zoica Ursan, asistat social din Maramureș.

Zoica are 42 de ani și nu a fost angajată niciodată. Are trei copii și împreună cu soțul ei trăiesc dintr-un ajutor social de 527 lei pe lună la care se adaugă alocațiile celor mici.

Mi-e foarte greu și ne descurcăm greu”, spune ea.

Primarul spune că oamenii îl ajută pentru banii primiți de la stat.

„Aproape zilnic, avem mai multe sau mai puține persoane, în funcție de nevoile pe care le avem. Vine iarna, deszăpezirea parcurilor, deszăpezirea trotuarelor, zonele de instituții publice”, spune Lucian Morar, primarul orașului Ulmeni, jud. Maramureș.

Oamenii spun că ar vrea să se angajeze, în loc să stea acasă pe ajutorul social primit de la stat.

„Nu ne place să stăm așa. Dar nu sunt locuri de muncă, se plătesc slab și abonamente la trenuri. Rămânem numai așa, cu munca și cu drumul”, spune un asistat social.

În Maramureș, peste 5000 de familii trăiesc din ajutor social. Cele mai multe sunt în Ulmeni, 256.

În România sunt sate întregi unde oamenii nu muncesc. Sunt aşa numiţii asistaţi social. În total, 250.000 de români, cât întreaga populaţie a unui judeţ de mărimea Mehedinţiului sau Ialomiţei. Sunt oameni care nu au carte, nu au muncit nici măcar o oră în viaţa lor şi unii nici nu vor să o facă. Pe de altă parte, statul recunoaşte: şi dacă ar vrea să se angajeze, aceştia nu ar avea unde. Ce e de făcut? Încercăm să aflăm împreună cu autorităţile răspunsul la această întrebare, în campania Digi24 „România degeaba”.