Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste erau în România, la 1 ianuarie 2026, în număr de 3,903 milioane de persoane, reprezentând 20,5% din populaţia rezidentă a ţării (19,041 milioane de persoane), arată Institutul Naţional de Statistică (INS), joi, cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice.
Dintre vârstnicii existenţi, bărbaţii - 1,555 milioane de persoane - reprezentau 16,7% din totalul de 9,298 milioane de persoane al bărbaţilor rezidenţi în România, în timp ce femeile - 2,349 milioane de persoane - reprezentau 24,1% din totalul de 9,744 milioane femei rezidente, scrie Agerpres.
În profil teritorial, în totalul populaţiei vârstnice - de 65 ani şi peste - cele mai mari ponderi le deţin regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord Vest (12,6%), Centru (12,1%), Bucureşti-Ilfov (10,8%), Sud-Vest (10,5%).
Regiunile cu populaţia cea mai îmbătrânită, reflectată prin cei mai numeroşi vârstnici raportat la totalul persoanele rezidente în regiune, sunt Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est (peste 22%), urmate de Sud-Muntenia, Vest şi Centru (peste 20%), Nord-Est şi Nord-Vest (peste 19%). Cea mai "tânără" regiune este Bucureşti-Ilfov (18,1%).
Potrivit INS, vârsta mediană şi vârsta medie, alţi doi indicatori care sunt relevanţi pentru a arăta gradul de îmbătrânire al populaţiei unei ţări, plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deşi în ultimii 14 ani aceştia s-au aflat în continuă creştere.
Astfel, în 2012, vârsta mediană a populaţiei rezidente la 1 ianuarie în Uniunea Europeană era de 41,9 ani, iar în România de 40,1 ani. În anul 2022, în UE vârsta a crescut la 44,4 ani, iar în România la 43,4 ani. În 2026, vârsta mediană a populaţiei rezidente era în România de 44,4 ani.
Vârsta medie a ajuns la 43,1 ani
Cât priveşte vârsta medie a populaţiei rezidente la 1 ianuarie, în anul 2012 în UE era de 41,9 ani, iar în România de 40,6 ani, iar în anul 2022 în UE a urcat la 42,2 ani, în timp ce în ţara noastră era de 42,3 ani. Totodată, în anul 2026, vârsta medie a populaţiei rezidente era în România de 43,1 ani.
Statistica oficială relevă că indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2026 a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
Salariaţii şi pensionarii, cele mai numeroase categorii de gospodării
Structura gospodăriilor realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariaţi (47,6) şi de pensionari (39,3%).
Structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile al căror cap de gospodărie este în vârstă de 65 ani şi peste (35,3%), pe primul loc plasându-se cele al căror cap de gospodărie are vârsta cuprinsă între 25-49 ani (36%).
Aproape 3,8 milioane de pensionari pentru limită de vârstă
În anul 2025, din numărul mediu total de 4,916 milioane de pensionari de asigurări sociale, 3,823 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. În perioada 2021-2025, s-a înregistrat o scădere de 3,2%, ceea ce reprezintă o diminuare de 162.000 de pensionari.
În ceea ce priveşte numărul mediu al pensionarilor pentru limită de vârstă, acesta a înregistrat o uşoară creştere în perioada 2021-2024, de 0,4% (14.000 de persoane).
Editor : Ana Petrescu
