Salariile nu țin pasul cu pretențiile. De la cine vin cele mai mari cerințe
Deşi în creştere, salariile sunt departe de ce şi-ar dori angajaţii, cât spun că le-ar fi de ajuns pentru un trai decent. Peste trei milioane de români au plecat în ultimii zece ani să caute traiul decent în altă ţară. Puţinii specialişti rămaşi ajung la vârsta pensionării, iar tinerii nu mai vor să fie sudori ori zidari. Vor diplome de la facultăţi de renume şi, după şcoală, vor să fie proprii lor patroni. În aceste condiţii, România rămâne o ţară fără forţă de muncă.
Timp de patru luni, o platforma de recrutare online a întrebat aproape 3300 de români ce părere au despre salariul pe care îl primesc. Concluzia studiului - banii oferiți de patroni sunt cu 40% mai puțini decât ar merita angajații lor. Cele mai mari cerințe vin de la tinerii care abia au absolvit o facultate.
Salariul minim, prea mic pentru a fi acceptat
Salariul mediu net în România a ajuns la aproape 2300 de lei. Intră aici toate salariile, iar cifra este influenţată în mare parte de creşterea minimului pe economie. Oricât de mare ar fi însă creştere, nu ajunge la nivelul pretenţiilor. Românii consideră că muncesc mult şi sunt plătiţi prost. Tinerii sunt primii care refuză posibile locuri de muncă doar pentru că salariul nu e pe măsura aşteptărilor.
Corina Diaconu - specialist resurse umane: „O parte dintre tineri invoca salariile mai mici pentru lipsa interesului față de angajare, însă ei trebuie să înțeleagă a de regula pozițiile pe care intră în companii, sunt poziții de entry level - acestea au salarii potrivite pentru cineva fără experiență. O companie îți dă ocazia să înveți, să te pregătești pentru un anume job, te plătește pentru asta, după care depinde de tine dacă poți face mai mulți și poți primi o mărire de salariu.Toți trebuie să înceapă de undeva și, din păcate, nu pot să înceapă de la salarii de mii de euro și nici de pe poziții de manager.”
„-După liceu am mai stat 2 ani. La 20 m-am angajat.
-Care ar fi salariul ideal pe care ai vrea să îl câștigi?
-Undeva la 3.000, 4.000 lei.”
Doar că, din cei aproape 6,4 milioane de salariaţi câţi sunt oficial în România, mai bine de 60% câştigă sub acest prag de trei mii de lei.
„Tinerii din ziua de astăzi nu seamănă deloc cu cei care eram noi în urmă cu 20, 25 de ani. Au alte pretenții și alte așteptări. Foarte mulți dintre angajatori, am observat, sunt încremeniți în trecut și așteaptă, la salarii extrem de mici, muncă multă și de bună calitate. Așa ceva s-a putut în anii 90, chiar și după anii 2000 . După, s-a născut generația x, au curajul să ceara și să spună niște lucruri pe care noi la rândul nostru nu am făcut-o.”
Când cerinţele forţei de muncă nu se mai completeză cu cea a angajatorului, apare ajutorul social.
Gheorghe Enache director de productie Tanex: „În ultima perioadă este foarte greu, îmi pare rău că trebuie să o spun, dar aceste ajutoare sociale care se dau îndeamnă personalul la lene. Preferă să stea acasă, să primească acel ajutor social, să meargă 2-3 zile, să dea cu o greblă şi primeşte suma aia de bani şi se mulţumeşte cu atât.”
Până se hotăresc tinerii pe câți bani vor să lucreze, un lucru e clar: șomajul în rândul lor rămâne la cote ridicate. Si puțin peste un sfert dintre cei care au până în 24 de ani au un loc de muncă. Salariul mediu primit de ei este de 1500 de lei, dar spun tinerii, ar trebui să primească mai mult cu 50%. Cu alte cuvinte, salariul considerat corect de ei este de 2.300 de lei, nu 1500.
Aproape 250.000 de români primesc venitul minim garantart de la stat. Mulţi dintre ei sunt apţi de muncă, dar trăiesc în mare parte în zone prea sărace ca să le ofere o alternativă. Zona Moldovei e cea mai afectată şi, numai în ultimii patru ani şi jumătate, statul a plătit 25 de milioane de euro în contul ajutoarelor sociale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
