Scenariu probabil: eşecul sistemului de pensii

Generalul Virgil Bălăceanu: „Trebuie să creăm arhitectura de combatere a dronelor”. Ce soluții are România până în 2030

De ce a ajuns o pacientă de la Spitalul Floreasca să plătească 8.000 de euro pentru a fi operată într-o clinică privată

Patru tablouri au fost furate din Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer

Accident grav pe DN6, în Mehedinți. Cinci persoane au fost rănite, două sunt inconștiente. Traficul este blocat

Cristian Deliorga, judecător CCR, Victor Ponta și Florin Manole au zburat cu un avion privat în Grecia

Uniformă școlară obligatorie pentru a combate fenomenul de „bullying”. Ce prevede proiectul de lege depus de PSD

Cresc prețurile la curent la Hidroelectrica. Cine va fi afectat

AUR e deschis negocierilor cu PSD pentru guvern, în anumite condiții. Piperea: Fără „șopârle” care s-au folosit în cazul Veștea

Nicu Ștefănuță compară situația din Germania cu cea din România după scorul AfD: AUR stă bine și pe stradă, nu doar în sondaje

În calcul intră declinul demografic, îmbătrânirea populaţiei care este acum este activă, plus o economie instabilă.

Efectul: un foarte probabil eşec al sistemului de pensii. Calculele arată că, progresiv, veniturile pensionarilor români se vor reduce dramatic în lipsa unor măsuri de echilibrare a pieţei muncii şi a contribuţiilor sociale.

Proiecţiile statistice arată că structura demografică a populaţiei României se va schimba radical. Va scădea accentuat numărul celor activi, care să susţină veniturile viitorilor pensionari și, în acelaşi timp, va creşte numărul vârstnicilor dependenţi exclusiv de pensie.

Rata de dependență a vârstnicilor se va tripla până în 2060. Momentul din care îmbătrânirea populației va începe să se resimtă va fi după anul 2025.

Atunci ajunge la pensie generația foarte numeroasă din perioada 1967-1968. Iar impactul va fi dublu: atât ca număr de ieșiri din piața muncii, cât și ca intrări în sistemul de pensii.

Dincolo de calculele demografice, sunt previzibile şi probleme cu perspectiva pieţei muncii. România are una din cele mai scăzute rate de participare la piața muncii din Europa, iar prognoza pe termen lung este destul de sumbră.

În timp ce, la nivel european, această rată va crește cu 3,5 puncte, în România va fi doar o creştere ușoară până în 2020, apoi o scădere urmată de stabilizarea sub nivelul actual.

Rata de înlocuire a pensiei în raport cu salariul va ajunge la circa 28% peste 40 de ani. Concret, copiii de acum vor primi o pensie de stat cât echivalentul unui sfert din salariu. Asta doar dacă bugetul de stat va continua să transfere bani către fondul naţional de pensii.

Or, acum acesta este profund dezechilibrat, cu o gaură de trei miliarde de euro anual. Chiar şi aşa, peste 50 de ani, pensia va fi cu 31 la sută mai mică decât astăzi.