Scenariu probabil: eşecul sistemului de pensii

Românii se tem mai mult de scumpiri și o posibilă criză a carburanților decât de extinderea războiului din Iran (sondaj)

Carburanții se ieftinesc pentru a doua zi la rând. Cât costă benzina și motorina

Radu Miruță respinge scenariile unui atac din Iran asupra României: Scutul de la Deveselu „este o capacitate fantastică de apărare”

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Lecție de altruism: Povestea românilor care au grijă de copiii orfani din Tanzania. „În fiecare casă, am angajat un cuplu de părinți”

Răsadurile, în pericol din cauza diferențelor mari de temperatură de la zi la noapte. Cum încearcă legumicultorii să salveze producția

România și o posibilă criză politică internă. Cristian Diaconescu: „Lumea s-a rupt. Ai o stabilitate internă, ai posibili parteneri”

Piloții români au interceptat un avion de spionaj al Rusiei în apropierea spațiului aerian al Lituaniei

Președintele Nicușor Dan intervine în scandalul din Coaliție. Discuții cu Ilie Bolojan la Cotroceni (surse)

În calcul intră declinul demografic, îmbătrânirea populaţiei care este acum este activă, plus o economie instabilă.

Efectul: un foarte probabil eşec al sistemului de pensii. Calculele arată că, progresiv, veniturile pensionarilor români se vor reduce dramatic în lipsa unor măsuri de echilibrare a pieţei muncii şi a contribuţiilor sociale.

Proiecţiile statistice arată că structura demografică a populaţiei României se va schimba radical. Va scădea accentuat numărul celor activi, care să susţină veniturile viitorilor pensionari și, în acelaşi timp, va creşte numărul vârstnicilor dependenţi exclusiv de pensie.

Rata de dependență a vârstnicilor se va tripla până în 2060. Momentul din care îmbătrânirea populației va începe să se resimtă va fi după anul 2025.

Atunci ajunge la pensie generația foarte numeroasă din perioada 1967-1968. Iar impactul va fi dublu: atât ca număr de ieșiri din piața muncii, cât și ca intrări în sistemul de pensii.

Dincolo de calculele demografice, sunt previzibile şi probleme cu perspectiva pieţei muncii. România are una din cele mai scăzute rate de participare la piața muncii din Europa, iar prognoza pe termen lung este destul de sumbră.

În timp ce, la nivel european, această rată va crește cu 3,5 puncte, în România va fi doar o creştere ușoară până în 2020, apoi o scădere urmată de stabilizarea sub nivelul actual.

Rata de înlocuire a pensiei în raport cu salariul va ajunge la circa 28% peste 40 de ani. Concret, copiii de acum vor primi o pensie de stat cât echivalentul unui sfert din salariu. Asta doar dacă bugetul de stat va continua să transfere bani către fondul naţional de pensii.

Or, acum acesta este profund dezechilibrat, cu o gaură de trei miliarde de euro anual. Chiar şi aşa, peste 50 de ani, pensia va fi cu 31 la sută mai mică decât astăzi.