Atacuri cibernetice sunt în permanenţă, foarte multe cu origine în afara României şi, din păcate, se întâmplă zilnic ca tot mai mulţi utilizatori standard, simpli cetăţeni, să cadă victime unor astfel de înşelăciuni, afirmă Dan Cîmpean, şeful Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică. Potrivit acestuia, şansele ca cei înşelaţi să-şi mai recupereze banii sau datele sunt foarte reduse. Şeful DNSC consideră că, în aceste condiţii, este foarte importantă prevenţia, şi anume luarea unor măsuri simple de genul utilizării unor parole sau prudenţa de a nu răspunde la orice mesaj, telefon sau e-mail venite de la necunoscuţi.
„Din ce în ce mai mulţi cetăţeni simpli cad victime unor astfel de înşelăciuni. Se întâmplă zilnic, din păcate. Şansele de a-ţi recupera banii sau datele în momentul în care ai căzut victimă unei astfel de grupări infracţionale, sunt, din păcate, foarte reduse, în primul rând din cauză că multe din aceste grupări infracţionale nu operează de pe teritoriul României. Din păcate, spaţiul cibernetic este unul fără graniţe şi aşa se întâmplă că astfel de grupări lansează tipul acesta de campanii de înşelăciune, campanii de atac asupra dispozitivelor utilizatorilor, asupra datelor personale sau datelor pe care aceştia le utilizează în activitatea profesională, practic de oriunde din lume”, a afirmat Dan Cîmpean, directorul DNSC, într-o intervenţie la Antena CNN, potrivit News.ro.
Şeful DNSC consideră că tocmai din acest motiv este „foarte, foarte important” să se pună accent pe măsurile de prevenire.
„Trebuie să fim foarte oneşti, un număr mic, dar aplicat, de măsuri preventive ne scutesc, probabil, de 75-80% din probleme în spaţiul cibernetic. Măsuri foarte simple, de genul utilizare de parole sau pur şi simplu prudenţa în a nu răspunde la orice mesaj, la orice e-mail, la orice interpelare venită din partea unor necunoscuţi. Deci aceste simple măsuri ne scutesc de probleme în acest spaţiu”, a spus Cîmpean.
Întrebat ce pot face oamenii în condiţiile în care folosesc o mulţime de aplicaţii în cadrul cărora se cer numerele de telefon sau adresele de e-mail, şeful DNSC a răspuns că, în primul rând, cetăţenii trebuie să fie conştienţi că riscul există.
„Asta nu înseamnă, evident, să ne reducem sau să ne oprim activitatea în spaţiul digital, dar trebuie să fim conştienţi care sunt principalele riscuri. Evident, furnizarea adreselor de e-mail, a datelor personale, a numerelor de telefon ne creşte amprenta digitală şi pentru grupări infracţionale sau pentru grupări statale, pur şi simplu le ajută pe acestea în a-şi pregăti atacuri împotriva noastră. E foarte important să verificăm, în măsura în care ne stă în putinţă, veridicitatea site-urilor pe care ne furnizăm aceste date, să verificăm cine sunt cei cu care interacţionăm, să încercăm să-i cunoaştem şi să nu acceptăm, dacă se poate, interacţiunea cu necunoscuţi, pentru că aceştia şi-au dezvoltat metode de inginerie socială din ce în ce mai sofisticate şi, din păcate, sunt ajutaţi şi de inteligenţa artificială. Vedem din ce în ce mai multe texte de mesaj, texte de e-mail scrise într-o limbă română impecabilă, foarte la zi sau făcând referire la unele evenimente foarte recente, care sunt foarte, foarte credibile. Deci, în primul rând, să fim mult mai circunspecţi şi să întrebăm specialişti, evident, acolo unde avem dubii”, a mai spus şeful DNSC.
Editor : Liviu Cojan
