Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la Blocul Național Sindical, contestă forma actuală a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice și cere modificarea prevederilor care afectează veniturile angajaților din casele de pensii. Sindicaliștii reclamă scăderea valorii de referință și diferențe salariale de mii de lei între angajații CNPP și cei din casele teritoriale de pensii.
Federația susține, într-un comunicat de presă, că proiectul din 20 august 2026 prevede o valoare de referință de 4.000 de lei, față de 4.100 de lei în varianta din 16 iulie.
„O nouă lege a salarizării nu poate porni de la diminuarea bazei de calcul, în condițiile în care obiectivul trebuie să fie creșterea reală a veniturilor și menținerea puterii de cumpărare”, afirmă reprezentanții Federației.
Diferențe de mii de lei între CNPP și casele teritoriale
Potrivit analizei sindicaliștilor, pentru funcția de consilier superior, coeficientul este de 2,80 la nivelul Casei Naționale de Pensii Publice și de 2,15 în casele teritoriale.
Raportat la valoarea de referință de 4.000 de lei, diferența ajunge la 2.600 de lei brut pe lună.
Federația susține că diferența crește odată cu introducerea treptelor „superior 2”, „superior 3” și „superior 4”, ajungând la aproximativ 3.388 de lei brut lunar pentru ultima treaptă.
Citește și: Pîslaru, despre Legea salarizării: Am explorat toate variantele pentru acceptabilitatea socială, respectând realitatea fiscal-bugetară
În cazul personalului contractual, analiza organizației sindicale indică diferențe de aproximativ 30-32% între nivelul central și cel teritorial pentru funcțiile analizate.
Federația susține că diferențele dintre angajații CNPP și cei ai caselor teritoriale trebuie justificate prin criterii obiective.
„Casele teritoriale aplică aceeași legislație a sistemului public de pensii, utilizează aceleași sisteme informatice și procedurale, soluționează cereri și dosare de pensie, efectuează recalculări și revizuiri și răspund pentru legalitatea actelor emise”, afirmă reprezentanții sindicali.
În opinia lor, diferențierea între nivelul central și cel teritorial „nu poate constitui, prin ea însăși, o justificare suficientă pentru diferențe salariale atât de mari”.
Sindicaliștii avertizează asupra înghețării salariilor
Federația susține că principala problemă nu este doar nivelul actual al salariilor, ci și modul în care acestea vor evolua în următorii ani.
Potrivit sindicaliștilor, diferența salarială tranzitorie poate proteja temporar veniturile aflate în plată, însă nu rezolvă problema coeficientului inferior pentru structurile teritoriale. În plus, aceasta ar putea fi absorbită prin viitoarele majorări salariale.
„O parte dintre salariați pot ajunge să beneficieze de majorări nominale fără creșteri salariale efective”, susține Federația.
Citește și: Noua Lege a salarizării vine cu o valoare de referință mai mică: 4.000 de lei. Coeficienții pentru profesorii preuniversitari, majorați
Sindicaliștii se tem că, în următorii cinci ani, salariile ar putea rămâne practic la același nivel, în timp ce inflația și creșterea costului vieții ar continua să reducă puterea de cumpărare.
„Nu este vorba despre solicitarea unor privilegii, ci despre respectarea principiului unei salarizări echitabile pentru o muncă de aceeași valoare și despre garanția că noua lege nu va transforma următorii cinci ani într-o perioadă de stagnare salarială și pierdere a puterii de cumpărare”, transmite Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.
Organizația sindicală avertizează că, dacă proiectul va fi menținut în forma actuală și solicitările angajaților nu vor fi soluționate, sindicatele din casele de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității.
Editor : Ana Petrescu
