Stațiuni cu ape termale, în paragină
Ape termale care au redat sănătatea multora sunt risipite acum fie din cauza neputinţei, fie din cauza ignoranţei. Cu o istorie de 280 de ani, Staţiunea Băile Beltiug din judeţul Satu Mare, renumită pentru vindecarea reumatismului, a fost demolată în 1986. Urma să fie reconstruită din temelii. Căderea comunismului, însă, a însemnat şi declinul măreţului proiect. Eforturile autorităţilor şi milionul de euro investit în urmă cu zece ani, au fost, însă, în zadar. Otrăvite de nepăsare sunt şi apele termale de la Gighera din judeţul Dolj, care sunt acum înconjurate de ruine şi rugină.
Încă de la 1736, de la înfiinţare, la Băile Beltiug din judeţul Satu Mare, au venit oameni din toate colţurile ţării să se trateze cu apa termală.
În 1986, vechile clădiri au fost demolate de comunişti pentru a face loc altora, moderne. Revoluţia din 1989 a blocat, însă, proiectul.
Printre puţinele lucruri care amintesc de perioada în care staţiunea Beltiug funcţiona se numară şi o locomotivă cu aburi folosită pentru încălzirea apei de tratament
În 1995, Guvernul României a declarat Băile Beltiug staţiune de interes naţional. Cu bani de la Bucureşti a început construcţia unui hotel de aproape 4.300 de metri pătraţi.
„Totul a mers bine până în 1996 când s-a oprit finanţarea”, a spus primarul comunei, Ioan Bartok-Gurzău.
Zece ani mai târziu, printr-un proiect PHARE, al Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, la Băile Beltiug a fost ridicată o staţie de epurare. Drumul de un kilometru ce înconjoară complexul a fost asfaltat, iar parcările, trasate. Investiţia a depăşit un milion de euro.
În 2011 a urmat o nouă încercare: o asociere între Consiliul Judeţean Satu Mare şi Primăria comunei Beltiug.
„Practic, Consiliul Judeţean s-a obligat să finalizeze această staţiune, ei urmând să aloce suma de 12.300.000 lei iniţial, indexat la ora aceasta, fiind vorba de 14.419.00 lei”, a precizat edilul.
„În momentul de faţă nu sunt încă aprobate finanţările. S-au depus puţin mai târziu, din câte am constatat noi şi nu au prins primul val de finanţări din PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală)”, a adăugat vicepreședintele CJ Satu Mare, Ioan Rus.
La trei decenii de la închiderea staţiunii, apele minerale zac în continuare în adâncuri în timp ce, la suprafaţă, trei paznici păzesc zi şi noapte, de ani buni, ruinele rămase.
Localitatea Gighera din judeţul Dolj este bogată în ape termale, renumite pentru tratarea afecţiunilor reumatice şi gastrice. Nemţii şi italienii au început amenajarea staţiunii în 1944. Cel de-Al Doilea Război Mondial şi-a lăsat, însă, amprenta asupra micii staţiuni ce începuse să prindă contur. Zeci de ani mai târziu, comuniştii au forat două puţuri, să scoată la suprafaţa apele tămăduitoare.
A fost o perioadă când staţiunea prospera văzând cu ochii. În stațiune se construise un bazin prin care apa minerală se trăgea în putini mari de lemn. Acum totul este ruină şi rugină, iar tot ce mai aminteşte că aici a fost odată o staţiune, sunt niște ziduri grele de cărămidă.
Zare Oprea, unul dintre bătrânii locului, îşi aminteşte că pe vremuri la Gighera veneau turişti din toată lumea.
„ Nu vorbeau româneşte, o femeie străină venise să facă baie. Şi a stat o săptămână de zile aici!”, a spus localnicul.
Peisajul dezolant îi întristează pe localnici.
„Aceste izvoare necesită o investiţie foarte mare, dacă am avut o oportunitate eu, de a face cu bulgarii un proiect transfrontalier. Fosta conducere a localităţii a vândut acest teren, bulgarii au renunţat”, a spus primarul din Gighera, Florea Neacșa.
Viitorul apelor ce vindecă rămâne, în continuare, incert. Autorităţile locale spun că vor încerca să le pună în valoare în doi sau trei ani, dar nu au şi un plan concret pentru asta.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
