Pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69, arată un studiu de specialitate publicat cu ocazia Zilei Tineretului. Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esenţiale ale vieţii tinerilor, precum: cât de fericiţi sunt, care este gradul de siguranţă pe care îl resimt în oraşul în care trăiesc şi care sunt lucrurile care pot fi îmbunătăţite.
Nivelul cel mai ridicat de fericire a tinerilor români este înregistrat în Iaşi, în timp ce valoarea cea mai redusă este în Constanţa, potrivit studiului.
Studiul "Tineri după pandemie: Oraşe Fericite" a fost realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi.
În medie, tinerii care au participat cercetare au punctat nivelul de fericire din oraşele lor cu 5,99 (din 10 puncte posibile), apoi gradul de siguranţă resimţit e peste medie (6,63/10), iar pentru proactivitate oraşele au primit un punctaj de 6,25/10.
Dacă cel mai ridicat nivel de fericire a tinerilor e înregistrat în Iaşi și cel mai redus în Constanţa, Cluj-Napoca este perceput drept cel mai curat şi unit oraş, Iaşiul fiind cel mai accesibil.
Fericirea tinerilor depinde și de spațiul în care locuiesc
Posibilitatea achiziţionării propriei locuinţe este un factor important pentru gradul de satisfacţie resimţit de tineri. Astfel, o analiză realizată de Consiliul Tineretului din România relevă faptul că majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiesc împreună cu părinţii (57,8%, faţă de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat). Vârsta medie la care aceştia părăsesc locuinţa părintească este de 27,9 ani.
De asemenea, 8,4% dintre tinerii români, cu vârste între 15 şi 29 ani, trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuinţa, 64,7% locuiesc în gospodării supraaglomerate (raportat la 27,5%, media UE), iar 21,9% suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei (6,5% media UE).
Analiza de specialitate arată că, din 2015 până în 2020, costul închirierii a crescut cu 10,1%.
O chirie medie pentru o garsonieră în Bucureşti sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, în timp ce chiria pentru un apartament cu două camere 129,66% din salariul minim net, reiese din calculele specialiştilor.
Pe de altă parte, 6 din 10 tineri consideră că oraşele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic, iar două din şase persoane ar dori să se implice în viitor în acţiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea oraşului lor.
Guvernanţa programului „Capitala Tineretului din România” - în cadrul căruia a fost făcută această cercetare - este formată din Consiliul Tineretului din România, Federaţia Tinerilor din Cluj, Grupul PONT şi Banca Comercială Română, precizează Agerpres.
Editor : Luana Pavaluca
