Viitor incert: România are din ce în ce mai puţini copii. După 1990 numărul lor s-a înjumătăţit

Încotro merge România ca naţie? Este o întrebare la care cu greu putem găsi un răspuns. Iar cifrele din ultimii ani nu au o notă prea optimistă. Ultimul Raport al Curţii de Conturi arată că suntem de la an la an tot mai puţini. Mai precis, numărul copiilor născuţi în ţara noastră scade de la an, la fel şi numărul celor care frecventează şcoala. Ce face statul în acest caz? Promite bani pentru educaţie, dar până acum abia a ajuns la jumătate faţă decât a promis.

O treime dintre mamele din România se simt discriminate la job. De ce multe decid să pună cariera pe pauză: „Am ales să stau cu copiii”

Controversa amenzilor-record pentru bănci. Chirițoiu: Nu e un cartel clasic, au existat contacte numeroase. Ce spune despre prejudicii

Ciprian Ciucu: Domnul Tomac a venit cu propuneri de miniștri care sună a tehnocrați roșii. E prea mare coincidența

Cristian Păun, după explicațiile lui Bogdan Chirițoiu la Digi24, legate de sancțiunile pentru bănci: „Ce faci tu, amendezi piața?”

Bulgaria critică România că întârzie al treilea pod peste Dunăre: „Nu-mi explic de ce colegii noștri români continuă să aibă rezerve”

Frații Andrew și Tristan Tate, în centrul unei anchete The New Yorker. Cum și-au construit un imperiu bazat pe exploatarea femeilor

PSD vs. Eugen Tomac: Social-democrații vor să-și impună măsurile în programul de guvernare

Lideri ai clanului Duduianu au fost reținuți. Procurorii îi anchetează într-un dosar de trafic de persoane și proxenetism

Planul B de guvernare. Ce nume de premier ia în calcul Nicușor Dan dacă Tomac nu trece de Parlament

Raportul Curţii de Conturi arată că viitorul României este oarecum incert. Şi totul este cauzat de scăderea demografică. Doar dacă ne uităm la populaţia cu vârsta cuprinsă între 0 şi 4 ani, cumva categoria care stă la baza unei ţări, vedem o înjumătăţire după 1990. De la 1,8 milioane de copii câţi erau în urmă cu 29 de ani, la aproape 950 de mii în 2016.

Iar de aici pornesc toate efectele negative. Unul dintre ele este legat de numărul copiilor înscrişi la grădiniţe. În anul şcolar 2009-2010, peste 660 de mii de copii mergeau la grădiniţă. Patru ani mai târziu, însă, numărul acestora a scăzut cu peste 100 de mii. Bineînţeles că acest lucru a dus şi la reducerea numărului de grădiniţe. De la aproape 1.700 în urmă cu 10 ani, la puţin peste 1.200 în anul şcolar 2014-2015.

Iar din copiii născuţi în România, şi aşa tot mai puţini, aproape jumătate trăiesc în risc de sărăcie! Acest lucru are consecinţe imediate în Educaţie. Raportul Curţii de Conturi arată că doar 88,7% dintre copiii din România ajung în sistemul de educaţie. Restul nu merg la şcoală din diverse motive: fie pentru că nu există şcoli sau grădiniţe în apropiere, fie pentru că părinţii nu au suficienţi bani cu care să-şi susţină copiii. Şi dintre cei care merg totuşi câţiva ani la şcoală sunt copii care abandonează. În 2015, peste 26 mii de elevi de gimnaziu şi liceu au abandonat şcoala.

Cu toate acestea, statul nu a investit aproape deloc în educaţie şi în programe care să reducă abandonul şcoalar. Învăţământul nu a avut niciodată cei 6% din PIB promişi încă de acum 7 ani. În acest moment, doar 3% din PIB ajunge în educaţie, adică în jur de 27 de milioane de lei. Iar dacă ne uităm la anii anterior, vedem că această sumă nu a crescut foarte mult.

Şi rămâne întrebarea: ce se va întâmpla cu actuala generaţie care se bazează la pensie pe copiii de azi? Cum vor reuşi să susţină sistemul de pensii, dacă numărul lor este prea mic în comparaţie cu cei care vor ieşi la pensie peste 20 de ani? Asta în condiţiile în care şi acum raportul, în unele judeţe din ţară, este de 17 pensionari la 10 salariaţi.