Fostul preşedinte Emil Constantinescu a afirmat, marţi, că în 13 - 15 iunie 1990 statul şi-a folosit forţa pentru a lichida orice opoziţie democratică şi nu a fost „mineriadă”, ci „terorism de stat”.
Constantinescu a participat la conferinţa „13 - 15 iunie 1990. 35 de ani mai târziu”, organizată de Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia "21 Decembrie 1989" şi cu Seniorii Ligii Studenţilor, în Sala de lectură a Bibliotecii Facultăţii de Litere.
În opinia sa, trebuie să se renunţe „la această stupidă definiţie «mineriade»”.
„Puteţi s-o punem în paranteză. Este cel mai periculos lucru, care a afectat opinia publică şi memoria românilor, fiindcă au fost nişte mineri acolo. (...) Nu este ceva mai periculos. (Sunt) cel puţin patru evenimente importante, istorice, care şi-au pus amprenta asupra istoriei României, care sunt complet diferite şi a căror definiţie îmi permit să v-o dau, pentru că conceptele trebuie dezvoltate de cei în drept mai departe. Prima dintre ele este«mineriada» din 13 - 15 iunie 1990. N-a fost mineriadă, a fost terorism de stat. Aceasta este încadrarea: terorism de stat. Statul şi-a folosit forţa, pentru a lichida orice opoziţie democratică. Şi de ce să facă aceasta? Pentru că un regim autoritar nu se poate baza decât pe frică. Ori, în momentul Revoluţiei dispăruse frica, şi aceasta trebuia reinstaurată. Acesta a fost motivul terorismului de stat din 13 - 15 iunie 1990”, a susţinut Constantinescu.
Potrivit fostului şef al statului, ”în 1990 a fost o lovitură de stat dată de servicii la ordinul preşedintelui (Ion Iliescu - n.r.), împotriva primului ministru (Petre Roman - n.r.), pentru doborârea Guvernului, care a încercase să se abată de la linia Gorbaciov spre, cumva, puţin spre economie de piaţă”.
„Şi atunci acest Guvern trebuia dărâmat şi a fost dărâmat, înlocuit de către preşedinte cu alte persoane, care au aplicat, timp de patru ani, exact linia Gorbaciov. Chiar dacă ea eşua în URSS, în România continua să fie aplicată perfect după modelul sovietic de oameni care reprezentau interesele Uniunii Sovietice în conducerea statului român”, a completat Emil Constantinescu.
El a adăugat că „mineriadele” din ianuarie - februarie 1999, din timpul mandatului său, au reprezentat „tentative de lovitură de stat, făcute de forţele fostului regim, cu participarea documentată a filierei KGB şi a filierei sindicale franceze, care era o filieră KGB din Franţa”.
„Şi prima şi a doua, cum să le consideri pe astea la un loc 'mineriade'? Şi eu cred că în cartea de istorie ele trebuie să-şi capete definirea lor, pus 'mineriade' în paranteză, numai pentru a face o corelaţie cu ce este în capul nostru şi cu celelalte prime 'mineriade' din '90, care, de fapt, au fost contra-manifestaţii. Şi acelea au fost manifestaţii ale forţelor democratice, care nu acceptau preluarea puterii de către eşalonul doi şi chiar unu al Partidului Comunist şi de către fosta Securitate şi filiera KGB. Pentru că acesta a fost meritul preşedintelui Iliescu, vă spun acum tot ce am pe suflet, a fost meritul extraordinar al preşedintelui Iliescu pentru pace”, a transmis Constantinescu.
Conform acestuia, „până la urmă, pe istoria mare, s-a făcut un fel de pace, fiindcă (Ion Iliescu - n.r.) a reuşit să aducă împreună filiera KGB, deci reprezentanţii ei, care erau din Armată şi din aparatul de stat, cu filiera ceauşistă”.
„Pentru că şi unii şi alţii, dacă Revoluţia îşi urma cursul democratic normal, ar fi fost trimişi în judecată pentru crimele comise şi de unii şi de alţii. Asta a fost marea problemă. Şi atunci s-au făcut manifestaţiile forţelor democratice ale noilor partide care se înfiinţau şi ale asociaţiilor civice şi au fost contra-manifestaţii organizate de Putere, prin serviciile de informaţii reconstituite, prin SRI-ul nou reconstituit şi condus de Măgureanu, care e un agent dovedit. Toţi erau agenţi dovediţi şi documentaţi ai KGB şi GRU în România. Aceasta este istoria pe care am trăit-o şi sper că ea va putea să fie folosită de cei în drept”, a încheiat Emil Constantinescu.
La eveniment au participat, printre alţii, rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. Marian Preda, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 decembrie 1989”, avocatul Antonie Popescu, senior al Ligii Studenţilor, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, decan al Facultăţii de Istorie a UB, Dan Voinea, general magistrat.
Editor : Liviu Cojan
