Ştefan Ungureanu | Mister ambalat în grafică şi culoare

Elena Tănase Data actualizării: Data publicării:
stefan ungureanu

24 de artişti au donat câte o lucrare de artă contemporană pentru Crucea Roşie. Digi24 vi le prezintă, iar licitaţia Artmark din 2 iulie va transforma lucrările în bani pentru alimente şi medicamente. Trăim cu griji din cauza pandemiei. Dar ne-am amintit ce contează: Să avem grijă unii de alţii!

Dacă l-aţi citit în copilărie pe Jules Vernes, sigur veţi tresări în faţa lucrărilor lui. Dacă l-aţi citit pe Nietzsche, sunteţi sociolog sau profesor, de asemenea. Dacă nu vi se aplică nimic din cele de mai sus, nici o grijă :-) Pictorul Ştefan Ungureanu are mult mai multe argumente să vă capteze atenţia. Nu trebuie decât să deschideţi fişierul video.

Născut în Bucureşti în 1984, Ştefan Ungureanu şi-a încheiat studiile la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti cu un masterat la clasa prof. Nicolae Alexi. Lucrările sale - compoziţii tehnice solide, de obicei în culori puternice - desfac ştiinţa şi filozofia în bucăţi.

În lucrările lui Ştefan Ungureanu, eşti fie într-un laborator, fie pe teren, într-o locaţie stranie sau periculoasă, tot timpul în mijlocul unui experiment, a unei predicţii sau al unui diagnostic - totul impregnat de mister şi de... umor.

„Cu siguranţă par grafician, desenator”, spune Ştefan Ungureanu. „La mine, desenul și formele domină cromatica. Sunt forme îmbrăcate în culoare. Cât despre tematică, mulţi caută sau au găsit ceva şi vor să-l îl spună. Mie mi se pare mai degrabă că trebuie să încerci să pui pe pânză lucruri care nu se pot comunica. Eu am mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Deşi unele întrebări au o soluţie, sunt mai degrabă căutări. Să zicem că e încă e o provocare la comunicare”.

Cu expoziţii la Bucureşti, Koln, New York, Halifax, Viena, Madrid, Paris, Lisabona, Ştefan Ungureanu e interesat de soarta omului, cu „O” mare. Pictează umanitatea. Artistul nu desenează portrete, personaje, ci indivizi prinşi în tot felul de angrenaje sofisticate, căutând, găsind, întrebând. Proiectează viitorul sau ipoteze despre viitor. Provoacă privitorul să descopere calităţile misterioase pe care obiecte comune - dar sumă de know-how ştiinţific - le-ar putea căpăta.

Câţi dintre noi ştiu cum funcţionează maşina, telefonul mobil, televizorul ori sateliţii care fac transmisiunile posibile? Câţi dintre noi înţeleg angrenajul social în care ne învârtim? Şi de fapt înţelege cineva după ce fugim atât?

Lucrarea pe care Ştefan Ungureanu a ales să o scoată la licitaţia din 2 iulie în beneficiul Crucii Roşii - „Artefact în reparaţie” - dă o sugestie şi despre optimismul autorului. Dacă maşinăriile pot fi reparate, atunci şi lumea poate fi reparată. Am putea măcar încerca.

Am donat lucrarea „Artefact in maintenance”. Acum câţiva ani începusem să construiesc un univers din spații științifice, cu oameni care lucrează în tot felul de laboratoare, la maşinării care par să aibă proprietăți ciudate, un mister cu izuri ştiintifice. Când construieşti obiecte şi poveşti, începi să te ataşezi de ele, să le cauţi proprietăţi speciale, lucruri cu care să te joci, ca să fie mister, ceva special. Tot creând aceste obiecte, m-am gândit că ar fi ceva puternic să-l vezi pe unul care trebuie reparat. Să-ţi amintești că misterul ştiințific - pentru că majoritatea dintre noi nu avem habar ce naiba e în maşinăriile alea - intră într-o normalitate. Şi vezi niște indivizi, cu mecanisme care parcă țin ceva cu fațete şi caracter ideal”, povesteşte Ştefan Ungureanu.

Ca să obţinem explicaţia, l-am întrerupt pe autor din lucru în atelierul său. De fapt, tocmai terminase lucrarea care se numeşte deocamdată „Aia cu copacul”. Ne prezintă cu destulă răbdare, parcursul unuia dintre misterele pe care le pictează - de la idee la figurile matematice, sau în orice caz, atent desenate, de pe pânză.

„Lucrarea e o replică la o imagine pe care am văzut-o acum nişte ani şi am revăzut-o recent. Mi-am spus: are substanţă şi nu ştiu ce e. M-am apucat să o fac, nu vreau să ştiu ce e imaginea din mintea mea, dacă aş şti, nu m-ar mai interesa”, mai povestește Ştefan Ungureanu.

La Ştefan Ungureanu, totul e comunicare. Numele final va veni de la prietenii, colaboratorii, sau neofiţii, amatorii ca noi, care se nimeresc prin preajmă. Umanitatea lui Ştefan nu e teoretică, ca în totalitarismele secolului XX, e practică şi reconfortantă. În faţa ordinii şi matematicii lui, eşti liber să gândeşti.

Editor web: Liviu Cojan

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri