Traficul de persoane rămâne un flagel fără sfârșit în Europa. Anchetatorii pierd urma victimelor pentru că traficanții le mută dintr-o țară în alta și schimbă rapid adresele, telefoanele, chiar identitatea. În lipsa unor canale de comunicare rapide între polițiști, o anchetă începe într-o țară și, până să se lege probele, victimele dispar deja în alt stat. Organizația pentru Securitate și Cooperare din Europa a facut un exercițiu cu 20 de țări unde polițiștii și procurorii pot învăța să se coordoneze dincolo de frontiere și să pună frână fenomenului care distruge vieți. O echipă Digi24 a participat în exclusivitate la simularea din Germania.
Pentru multe victime ale traficului, începutul nu arată niciun pericol. Pornesc la drum cu doar câteva lucruri în bagaj și alături de persoana iubită. Se îndreaptă spre aeroport cu speranța unei vieți mai bune. Aici însă traficanții le cer pașaportul și telefonul și se asigură că victima se rupe de familie și prieteni. Nimeni nu observă ceva în neregulă, polițiștii văd un cuplu în drum spre poartă, iar membrii echipajului de zbor doi călători. După ce avionul decolează, libertatea dispare.
Dincolo de graniță începe coșmarul. Femeile, multe minore, sunt exploatate în cluburi de noapte. Amenințate cu bătaia sau șantajate, ajung să întrețină relații sexuale pentru bani sau să facă videochat. Bărbații și copiii devin forță de muncă sau sunt puși la cerșit. Sunt ținuți în locuri obscure.
Când au suficiente probe, anchetatorii intră cu mascații în locurile unde sunt ținute victimele. Acesta este momentul în care unele sunt salvate, spune Alexandra Dinu, jurnalist Digi24. În timpul perchezitiei oricine este suspect, chiar și femeile care sunt exploatate. Anchetatorii le duc la secția de poliție și încearcă să le afle povestea.
Razia pe care tocmai ați văzut-o este o simulare, iar traficanții și victimele din interiorul clubului de noapte joacă un rol. Totul este parte dintr-un exercițiu multinațional pentru combaterea traficului de persoane, organizat în Germania. 100 de procurori, polițiști, avocați și asociații din 20 de țări, printre care și România, pun la un loc proceduri, informații și metode de distrugere a rețelelor.
„Am nevoie de translator, translator! Vreau să vorbesc!”
Bărbatul din imagine joacă rolul unei victime exploatate prin muncă dusă la secția de poliție. În multe situații, audierea durează zile, din cauză că anchetatorii nu înțeleg limba.
Alda Hrönn Jóhannsdóttir, procuror în Islanda: Uneori devine fustrant în timpul exercițiului. E nevoie de multă atenție, este multă acțiune. Dar asta se întâmplă și în realitate.
Teodora Stoica, Director de Strategie & Execuție, International Justice Mission: Sunt datele din investigație, pe care ei le-au colectat, sunt nume de victime de traficanți, sunt hărți cu locațiile.
Scenariul pornește de la o realitate care împiedică autoritățile să salveze mai multe persoane exploatate. Traficanții mută victimele des dintr-o țară în alta și uneori li se pierde urma. În alte situații, anchetele stau pe loc pentru că durează chiar și jumătate de an până când probele ajung dintr-o țară în alta.
Reporter: Pot polițiștii din Europa să ridice telefonul și să sune direct pe cineva din altă țară ca să ceară informații despre victime sau traficanți?
Jean-Benoit Manhes (OSCE): Au posibilitatea să sune pe cine vor, dar nu știu pe cine să sune, pentru că fiecare sistem este organizat foarte diferit.
Pe scurt, chiar dacă o grupare este anchetată sau distrusă într-o țară europeană, poate renaște în alt stat. Datele arată că 76% dintre cele mai violente grupări de crimă organizată operează în mai multe țări.
Shawn Kohl, Directorul Programului European Anti-Trafic, IJM: Poate prinzi o singură persoană, dar e ca un cap de hidră, apare altcineva care continuă activitatea grupării. Aduc fete noi, le duc în Belgia două săptămâni, apoi în Olanda două săptămâni, apoi în Germania două săptămâni. Fără comunicare între țări, până începi ancheta, ele au dispărut deja. Cazul nu se finalizează niciodată. Am văzut situații în care victimele au fost exploatate în cinci, șase, chiar șapte țări.
Exercițiul din Germania încearcă să îi apropie pe anchetatorii din sfera traficului de persoane, pentru că doar uniți au o șansă să fie cu un pas în fața traficanților. La asta se adaugă și grija pentru victima scoasă din ghearele ticăloșilor.
Christina Reinig, Departamentul german al poliției pentru misiuni internaționale: Cel mai important lucru pe care oamenii îl învață aici este să iasă puțin din birouri și să înțeleagă cum lucrează alte instituții și alte profesii.
Shawn Kohl, Directorul Programului European Anti-Trafic, IJM: Noi încercăm să avem o abordare multidisciplinară, pentru ca polițiștii să se gândească imediat - „Această persoană e din altă țară. Este din România. Cum o conectez la mecanismul național de trimitere și la servicii? -. Astfel, primește sprijinul necesar.
Anul acesta, autoritățile au identificat peste 320 de români exploatați în țară sau peste granițe: în Marea Britanie, Germania ori Elveția. Numărul lor real este necunoscut.
Editor : Liviu Cojan