Ucraina pune lacăt, printr-o lege controversată, pe școlile românești. Reacția Bucureștiului

Visul european al Kievului sună bine în declarațiile politicienilor, dar dispare de pe „radar” când vine vorba de drepturile minorităților etnice. De ani de zile, comunitățile istorice de români din Ucraina se plâng de faptul că autoritățile poartă o politică agresivă de deznaționalizare împotriva lor, iar noua Lege a Educației, adoptată marți în Rada Supremă, nu face altceva decât să adauge un accent radical acestei situații ingrate.

În prezent, potrivit datelor comunitare, în Ucraina trăiesc 400.000 de etnici români,  fie în teritorii istorice româneşti, precum Bucovina de Nord, ţinutul Herţei, nordul şi sudul Basarabiei, Maramureşul de Nord, fie din alte regiuni unde formează minorităţi istorice.

Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).

În clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective.

Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparțin la popoarele băștinașe sau la minorități naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană…”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”.

Legile anterioare permiteau funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.

În urma adoptării acestei noi măsuri legislative va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.).

De altfel, înainte de adoptarea legii, Ministrul Educației şi Știinţei din Ucraina, Lilia Grinevici, a atras atenția că limba de predare a disciplinelor este cel mai controversat articol în proiectul de lege.

Reacția Bucureștiului

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) „ urmăreşte cu îngrijorare evoluţia modificărilor legislative în domeniul educaţiei în limba maternă în Ucraina, prin care se prevede introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii materne de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi”, se arată într-un comunicat de presă postat pe site-ul instituției.

În acest context, „ministrul Andreea Păstîrnac reiterează importanţa învăţământului în limba maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti din Ucraina, una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural, istoric şi ca pondere geografică”.

„În vederea unei cunoaşteri exacte a prevederilor acestei legi, în situaţia în care ea va fi promulgată, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, va avea o întrevedere cu Ambasadorul Ucrainei în România, în perioada imediat următoare. Cu acest prilej, vor fi prezentate diplomatului ucrainean punctul de vedere şi solicitările exprimate de asociaţiile româneşti din Ucraina, faţă de învăţământul în limba maternă”, se mai precizează în comunicatul MRP.

Decizia Legislativului ucrainean a declanșat și un semnal de alarmă la nivelul diplomației române. Ministerul Afacerilor Externe de la București  „reamintește că, potrivit prevederilor Convenției - cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța  limba sa maternă. Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina”.

„În acest sens, tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina. Ne exprimăm așteptarea ca drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina sa fie prezervate și subliniem preocuparea constantă a autorităților române față de această problematică”, precizează MAE într-un comunicat de presă.

Reacții au venit și din partea parlamentarilor. Deputatul PMP Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru românii din afara granițelor țării, a scris pe Facebook: „Le mulțumesc tuturor celor care s-au arătat îngrijorați de legea votată în Rada Supremă de la Kiev care va duce la închiderea școlilor românești dacă e promulgată de președinte. Faptul că acest lucru se întâmplă la puțin timp după vizita în Ucraina a Ministrului pentru românii de Pretutindeni naște semne serioase de întrebare. Am contactat Ambasada Ucrainei la București. Am solicitat o întrevedere, dar, din păcate, domnul ambasador Oleksandr Bankov nu e disponibil decât după 18 septembrie. Protestăm fără echivoc față de o astfel de intenție și ne vom bate pentru ca aceste școli să nu fie închise”.

„Ieri, Parlamentul de la Kiev a votat o lege prin care, în Ucraina, învățământul în limba minorităților naționale se va desființa și ca urmare românii autohtoni din Bucovina de nord, Herța, Basarabia de sud, ori Maramureșul de peste Tisa nu vor mai avea dreptul să urmeze școala în limba noastră românească. România a susținut deseori Ucraina fără a primi, în schimb, nicio urmă de respect din partea acestui vecin. Ținând cont de faptul că statul ex-sovietic de la nord și est nu s-a ținut de cuvânt cu angajamentul privind protecția minorității românești, așa cum semnase prin tratatul de bază din 1997, statul român nu poate sta și nu se poate uita cum, în timp ce ucrainienii din România au toate drepturile posibile legal, românii din regiunile Cernăuți, Odesa ori Transcarpatia sunt lăsați fără drepturi fundamentale. În cazul în care, Ucraina, ar trece la închiderea ultimelor școli românești rămase deschise, România are datoria de a denunța unilateral tratatul de bază cu Ucraina, un tratat pe care România l-a pus în aplicare la litera și pe care partenerii din Ucraina l-au ignorat cu bună știință!”, a precizat pe rețeaua de socializare și deputatul PNL Daniel Gheorghe.

Poziția Ungariei

Și Guvernul de la Budapesta a condamnat Legea Educației din Ucraina, a anunțat miercuri secretarul de stat ungar pentru comunitățile maghiare din afara țării, Janos Arpad Potapi, transmite MTI, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, noua lege privează minoritățile etnice din Ucraina de acces la școlarizare în limba lor maternă, ceea ce le limitează oportunitățile de a prospera în țara natală.

Este o „limitare fără precedent" a drepturilor celor 150.000 de etnici maghiari din Ucraina și este „total neconstituțională", a mai afirmat oficialul ungar.

Arpad Potapi a mai menționat că noua lege vine în contradicție cu angajamentele anterioare ale Ucrainei de a nu limita drepturile minorității maghiare. Guvernul ungar se așteaptă ca Ucraina să reconsidere adoptarea ei și să-i modifice conținutul astfel încât drepturile minorităților etnice să nu fie afectate, se ada ugă în comunicatul semnat de secretarul de stat ungar.