Video Un judecător a decis să aducă „turul 2 înapoi”: Curtea de Apel Ploiești contrazice CCR și ICCJ. Recurs împotriva deciziei. Reacția BEC
Cu doar zece zile înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, Curtea de Apel Ploiești a luat o decizie uluitoare, anulând hotărârea Curții Constituționale prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut. Decizia instanței, care suspendă și aplicarea hotărârii CCR, creează un haos juridic fără precedent și poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Ploieşti.
Judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești va fi verificat pentru o eventuală abatere disciplinară
ACTUALIZARE 23:30 - Secţia pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a face verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti care a soluţionat dosarul în care se cerea anularea deciziei Curţii Constituţionale privind anularea procesului electoral de la alegerile prezidenţiale de anul trecut.
Tudorel Toader: Deciziile CCR sunt definitive şi nu sunt supuse niciunei căi de atac
ACTUALIZARE 22:00 Deciziile Curţii Constituţionale a României sunt definitive şi nu sunt supuse niciunei căi de atac, a declarat, pentru Agerpres, prof. univ. dr. Tudorel Toader, fost judecător la CRR şi fost ministru al Justiţiei.
Conform afirmaţiilor acestuia, „judecătorul care a pronunţat o astfel de decizie (de suspendare a deciziei CCR privind anularea alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 - n.r) a reuşit să pună în discuţia publică numele său, chiar dacă printr-o decizie inadmisibilă, în afara exigenţelor legale constituţionale”.
„Deciziile CCR sunt definitive, generează efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, şi nu pot fi supuse niciunei căi de atac. Judecătorul fondului, cum este şi cel în cauză, nu are nicio competenţă asupra jurisdicţiei constituţionale, care este în afara sistemului judecătoresc, dar a reuşit să se facă, să spunem, cunoscut în societatea românească, fie şi printr-o anomalie juridică”, a declarat Tudorel Toader.
Întrebat dacă decizia judecătorului de la Curtea de Apel Ploieşti poate fi pusă în aplicare, el a răspuns: „Categoric nu”.
„Cine ştie ce considerente a avut, ce motive l-a îndemnat la aşa ceva. Eu nu cred că nu ştie legea, pentru că e elementar faptul că deciziile CCR nu pot fi supuse controlului de contencios administrativ”, a precizat Tudorel Toader.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Ploieşti
ACTUALIZARE 21:30 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere în care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale, a informat, joi, Parchetul General.
„Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025”, anunţă Parchetul General.
„Avem de-a face cu o aberaţie judiciară”
ACTUALIZARE 20.38 - Judecătorul Cristi Danileţ consideră că o instanţă de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, relatează News.ro.
„O instanţă de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024. Cu atât mai mult o decizie CCR care s-a pus deja in aplicare, prin emiterea HG de organizare a unor noi alegeri, în luna mai 2025”, a declarat el.
Cristi Danileț consideră că altfel, este o „aberaţie judiciară”, precizând că judecătorul de la Ploieşti riscă ancheta disciplinară, că soluţia va fi corectată de instanţă supremă şi că trebuie făcute sesiuni speciale de pregătire a magistraţilor în drept administrativ şi drept constituţional.
„Desigur, dacă se decide altfel avem de-a face cu o aberaţie judiciară, care produce următoarele consecinţe: judecătorul respectiv riscă să fie anchetat disciplinar pentru aplicarea cu rea-credinţă a legii; soluţia va fi corectată de ICCJ; INM trebuie să facă sesiuni speciale de pregătire a magistraţilor în drept administrativ şi drept constituţional”, mai afirmă Danileţ.
Sebastian Burduja condamnă gestul judecătorului
ACTUALIZARE 20.30 - Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că decizia judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești este „un gest extrem de grav” și constituie o abatere disciplinară sancționabilă cu excluderea din magistratură.
„Deciziile Curţii Constituţionale a României (CCR) sunt definitive şi general obligatorii, conform art. 147 alin. (4) din Constituţie. Ele se aplică imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Nu e opţional. E legea supremă”, a scris Burduja pe Facebook.
El amintește că CCR este „instanţa electorală supremă” și că hotărârea privind anularea alegerilor a fost luată în unanimitate. În opinia sa, încălcarea deciziei CCR de către un judecător reprezintă „o exercitare cu rea-credinţă a funcţiei” și „o abatere disciplinară gravă”.
„Ce a făcut azi un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti este un gest extrem de grav”, afirmă Burduja.
Ministrul consideră că hotărârea este „de facto inexistentă” și „încalcă flagrant art. 147 alin. (4) din Constituţie”.
„Avem datoria să denunţăm acest abuz evident. Hotărârea Curţii de Apel depăşeşte şi limitele puterii judecătoreşti”, a mai scris el.
Burduja solicită public sesizarea CCR pentru a constata un posibil conflict juridic de natură constituţională între puterile statului.
„Acest derapaj trebuie sancţionat exemplar. Toleranţa faţă de sfidarea Constituţiei este complicitate la erodarea democraţiei (...) Statul de drept nu se negociază!”, a concluzionat
Augustin Zegrean: „Nu prea se mai pot organiza alegerile”
ACTUZALIZARE 20.20 - Fostul judecător al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat pentru News.ro că, după hotărârea de joi a Curţii de Apel Ploieşti, care anulează decizia CCR din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral, în acest moment alegerile prezidențiale nu pot fi organizate.
„Hotărârea aceasta există”, a punctat Zegrean, precizând că instanța din Ploiești a decis atât anularea deciziei CCR, cât și suspendarea aplicării acesteia, ceea ce, în opinia sa, „este imposibil, dar ea există”.
Potrivit fostului judecător CCR, desfășurarea alegerilor prezidențiale programate pentru luna mai depinde acum de rapiditatea cu care va fi motivată și atacată hotărârea instanței.
„Câtă vreme nu anulează cineva sentinţa judecătorului de la Ploieşti, nu prea se mai pot organiza alegerile de acum”, a explicat Zegrean.
El adaugă că, dacă judecătorul motivează rapid sentința, iar aceasta este atacată imediat, atunci organizarea alegerilor din luna mai este în continuare posibilă
Reacția Biroului Electoral Central
ACTUALIZARE 20.00 - Activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a preşedintelui României, a anunţat joi Biroul Electoral Central.
Precizările BEC vin în contextul pronunţării de către Curtea de Apel Ploieşti a Sentinţei nr. 135/24.04.2025, în dosarul nr. 301/42/2025, privind suspendarea executării hotărârii CCR privind anularea alegerile prezidenţiale din 2024.
Potrivit BEC, actuala procedură electorală în vederea alegerii Preşedintelui României este reglementată atât de acte normative, cât şi de acte administrative cu caracter normativ şi anume:
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025;
- Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025;
- Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025;
- Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025;
- Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului şi a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025.
„În aceste condiţii, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României”, se arată într-un comunicat al BEC.
„Turul 2 înapoi”
Știrea inițială - O hotărâre judecătorească neașteptată, adoptată joi la Curtea de Apel Ploiești, a aruncat scena politică într-o incertitudine juridică majoră. Un judecător a admis contestația formulată de o persoană fizică și a decis suspendarea imediată și anularea hotărârii Curții Constituționale (CCR) nr. 32 din 6 decembrie 2024, care invalidase alegerile prezidențiale de anul trecut.
Potrivit minutei sentinței, „Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024.”
Instanța a decis astfel suspendarea efectelor actului administrativ contestat, decizia fiind executorie de îndată, conform legii.
Hotărârea Curții Constituționale anulată prevedea, pe de o parte, invalidarea primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat în luna noiembrie a anului trecut, și pe de altă parte, organizarea unui nou tur de scrutin. Totuși, CCR nu a dispus explicit oprirea procesului electoral. Biroul Electoral Central a emis o decizie prin care procesul electoral a fost oprit.
Această hotărâre a BEC a fost contestată la momentul respectiv de Călin Georgescu, candidat în alegerile prezidențiale, însă contestația sa a fost respinsă definitiv la începutul acestui an de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
