Un oraș din România va deține în 2034 titlul de Capitală Europeană a Culturii, potrivit Comisiei Europene. Primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, iar orașele finaliste vor fi cunoscute în 2029. Noul cadru al competiției simplifică procedura de candidatură și pune un accent mai mare pe proiectele cu efecte pe termen lung, precum și pe implicarea tinerilor și a societății civile.
România are deja o experiență importantă în acest domeniu. Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara a deținut titlul în 2023, alături de Veszprém și Elefsina.
Ambele experiențe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și oameni care au învățat să construiască programe culturale la scară europeană.
Pentru competiția din 2034, noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului, anunță Ministerul Culturii.
Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul în care orașul deține titlul.
De respectarea angajamentelor asumate va depinde și acordarea Premiului „Melina Mercouri”, numit după ministrul grec al Culturii care a propus programul în 1985.
Procedura de candidatură va fi simplificată, iar criteriile vor fi reduse de la șase la patru seturi. Orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere.
Tinerii și societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important în procesul de candidatură și în pregătirea programelor culturale.
Ministerul Culturii analizează și un mecanism prin care proiectele dezvoltate de orașele candidate să poată fi continuate chiar și după încheierea competiției.
„Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție”, transmite Ministerul Culturii.
Experiența Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viață și după încheierea competiției.
Strategia Națională a Culturii, în pregătirea competiției pentru 2034
Ministerul Culturii pregătește, în paralel, Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioadă care se suprapune cu etapa de pregătire și desfășurare a competiției pentru Capitala Europeană a Culturii din 2034.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente”, a declarat ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan.
Ministrul susține că viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată și poate deveni „un proiect-far”.
Desemnarea orașului românesc care va purta titlul în 2034 va reprezenta, astfel, nu doar rezultatul unei competiții culturale, ci și o oportunitate pentru dezvoltarea unor proiecte și infrastructuri care să rămână în comunitate pe termen lung.
Citește și: Un oraş francez a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii 2028
Editor : C.A.
