Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Vasile Bănescu, în prezent membru CNA, critică respingerea admiterii scriitorului Mircea Cărtărescu în Academia Română, afimând că această decizie ”dezvăluie faţa unei generice creaturi pe care unii o credeau dispărută şi descompusă în huma ultimilor 35 de ani, dar care-şi deschide brusc ochii siniştri: licheaua apărută din bezna morală a comunismului, licheaua frustrată, ranchiunoasă, abrutizată, oarbă la valoare şi admiraţie, dar roasă de pofta parvenirii în sfere înalte, chiar până sub cupola unei foste venerabile instituţii care a primit-o în ea”.
El a numit Academia un spaţiu ”îmbâcsit de ultranaţionalism post-ceauşist şi otrăvit de ura faţă de autentica libertate” şi ”regalitate intelectuală”.
”A refuza cu ură proletară, în anul 2025, intrarea în rândul membrilor Academiei Române a celui mai apreciat, tradus şi premiat scriitor român actual, Mircea Cărtărescu, dezvăluie faţa unei generice creaturi pe care unii o credeau dispărută şi descompusă în huma ultimilor 35 de ani, dar care-şi deschide brusc ochii siniştri: licheaua apărută din bezna morală a comunismului, licheaua frustrată, ranchiunoasă, abrutizată, oarbă la valoare şi admiraţie, dar roasă de pofta parvenirii în sfere înalte, chiar până sub cupola unei foste venerabile instituţii care a primit-o în ea”, scrie Bănescu pe Facebook.
El avertizează că, dată fiind această situaţie, numărul celor mai valoroşi oameni de cultură din România va creşte exclusiv în afara a ceea ce numeşte ”spaţiul îmbâcsit de ultranaţionalism post-ceauşist şi otrăvit de ura faţă de autentica libertate”.
”Din cauza efectelor radiale ale prezenţei acestei creaturi cu îngrijorător statut public de „nemuritor”, numărul celor mai valoroşi oameni de cultură din România (va) creşte exclusiv în afara spaţiului îmbâcsit de ultranaţionalism post-ceauşist şi otrăvit de ura faţă de autentica libertate, alteritate, europenitate şi regalitate intelectuală. „Forma fără fond” nu doar că ne urmăreşte şi pustieşte, ci ne şi depăşeşte, aşteptându-ne rânjind în viitorul proxim şi probabil de aur al acestei ţări triste, pline de umor şi umori”, conchide Vasile Bănescu.
73 de voturi în loc de 74
Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a primit, duminică, calitatea de membru corespondent al Academiei Române, deşi secţia de Filologie a forului îl propusese cu unanimitate de voturi. Rodica Zafiu, preşedinte interimar al secţiei de Filologie a Academiei Române, a declarat pentru Edupedu: „Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanţilor şi a obţinut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susţinut cu multă căldură de secţie”.
Contestatarii din forul academic au fost Valeriu Matei, membru de onoare şi directorul Editurii Academiei Române, şi scriitorul Nicolae Breban, membru titular din 2009, care au declarat, pentru Hotnews, că Mircea Cărtărescu "e un scriitor bun, dar nu de nivelul Academiei" şi că ar fi adus "insulte poporului român".
Reacții în spațiul public
În spaţiul public, au apărut mai multe critici la adresa Academiei Române.
”De ce ar vrea cineva să facă parte dintr-o Academie condusă de un istoric care, pe urmele naţionalismului kitsch ceauşist, crede că îţi slujeşti ţara transformând istoria în mitologie? Care perpetuează acea versiune a istoriei menită să blocheze orice reformă a predării ei în şcolile româneşti? Care crede că discutarea în licee a grozăviilor secolului 20, comunismul şi holocaustul, echivalează cu «expediente şi cârpeli»?”, a arătat scriitorul Gabriel Liiceanu.
Editor : S.S.
