Deputatul PNL Alexandru Muraru, preşedintele PNL Iaşi, anunţă că a depus, împreună cu deputatul Gigel Ştirbu, o iniţiativă legislativă pentru ca 10 Mai – Ziua Independenţei Naţionale a României – să fie declarată zi de sărbătoare legală nelucrătoare.
Potrivit lui Muraru, proiectul de act normativ vizează modificarea Legii nr. 189/2021 şi a art. 139 din Codul Muncii şi oferă românilor ”posibilitatea reală de a celebra unul dintre cele mai importante momente fondatoare ale statului român modern.
„10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naştere al României suverane, moderne şi europene. Aproape toate naţiunile din Uniunea Europeană şi din lumea liberă îşi cinstesc Ziua Independenţei printr-o sărbătoare legală, în care cetăţenii nu lucrează, având astfel timpul necesar pentru a reflecta la istoria naţională, pentru a participa la manifestări publice şi pentru a fi alături de familie. Este inacceptabil ca România să îşi trateze independenţa ca pe o zi oarecare de lucru”, a afirmat deputatul PNL, Alexandru Muraru.
Muraru precizează că această lege este „o datorie de onoare şi o reparaţie morală faţă de identitatea noastră naţională”.
”Din cele 17 zile libere, cele mai multe dintre acestea nu pot atinge vreodată importanţa, dimensiunea şi amploarea zilei de 10 mai. Această zi trebuie să fie zi liberă, pentru ca toţi românii să se bucure de ea şi să simtă valoarea istorică, memorială, de stat a zilei, nu doar demnitarii care participă la acţiuni publice”, a declarat Alexandru Muraru.
Iniţiatorii proiectului au subliniat caracterul reparatoriu al legii în raport cu regimul totalitar comunist care a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 august.
”Regimul comunist ilegitim şi criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August, într-o încercare brutală de a şterge memoria Monarhiei Constituţionale şi a făuritorilor României moderne. A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a şterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a adăugat deputatul liberal.
Proiectul de lege urmează să intre în circuitul parlamentar, prima Cameră sesizată fiind Senatul României.
La 10 mai 1877, moţiunea adoptată de Adunarea Deputaţilor şi de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege şi marcând oficial naşterea statului român independent.
”Proclamarea independenţei de stat a fost momentul de vârf al eforturilor politice şi diplomatice depuse pentru eliberarea României de sub suzeranitatea otomană. Independenţa României a fost obţinută nu doar prin mijloace politice, ci şi prin luptă armată. Între aprilie 1877 şi februarie 1878, Armata României s-a remarcat prin curaj şi sacrificiu, contribuind decisiv la victoria împotriva Imperiului Otoman. În contextul pierderilor grele suferite de trupele ruse în Balcani, Imperiul Ţarist a solicitat sprijinul ţării noastre, recunoscând rolul esenţial al Armatei României în schimbarea cursului războiului. Independenţa astfel câştigată a fost recunoscută oficial prin Tratatul de la Berlin, semnat în iulie 1878, consfinţind statutul suveran al României şi deschizând calea către unificarea naţională şi modernizarea ţării”, au transmis oficialii MInisterului Apărării.
La 8/9 mai 1945, prin capitularea necondiţionată a Germaniei Naziste, s-a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european, în urma căruia se estimează că între 22 şi 25 de milioane de militari din toate naţiunile implicate şi-au pierdut viaţa. România a participat în mod activ la acţiunile militare atât în campania din Est, cât şi în cea din Vest, având ca obiectiv refacerea unităţii naţionale, grav afectată de rapturile teritoriale din vara anului 1940.
”După eliberarea teritoriului naţional, Armata României a continuat să contribuie la efortul de război alături de Naţiunile Unite, trupele române acţionând pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Sacrificiul şi jertfele umane şi materiale ale Armatei României, pe tot parcursul războiului, în ambele campanii, au fost considerabile, ele ridicându-se la 92.620 morţi, 333.966 răniţi şi 367.976 de dispăruţi”, a mai transmis instituţia citată.
La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, făcea o propunere istorică de cooperare pe continent, prin crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse.
”Declaraţia Schuman” este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Editor : A.P.
